Incidentul de la Galați și promisiunea NATO care devine tot mai greu de îndeplinit: „Tot ce poate face România…”
Incidentul cu dronă de la Galați scoate la iveală cât de greu este să aperi un oraș aflat la doar 14 kilometri de război, potrivit unei analize BBC.
„România și NATO se află acum în fața unor decizii importante și complexe”, titrează BBC o analiză despre dificultatea de a apăra orașele de pe Flancul Estic aflate în bătaia dronelor, semnată de jurnalistul Paul Kirby, coordonatorul știrilor online pentru Europa.
Daunele suferite de blocul din Galați lovit de dronă sunt semnificative, însă situația ar fi putut fi mult mai gravă. Citând oficiali din armata română, jurnalistul afirmă că, dacă clădirea era lovită mai jos, numărul victimelor ar fi fost mult mai mare decât cei doi răniți ușor.
„Apărarea acestui oraș situat la 14 km de granița cu Ucraina este extrem de dificilă și reprezintă o mare provocare atât pentru NATO, cât și pentru UE”, scrie Paul Kirby.
Jurnalistul explică faptul că, spre deosebire de Ucraina, România nu este o zonă de război, ci un membru cheie care își protejează flancul estic. Însă granița sa la est de Galați urmează cursul Dunării, cu marile porturi ucrainene Reni și Izmail situate pe malul stâng opus.
Totodată, spune Kirby, avioanele de vânătoare ale NATO au sarcina complexă de a apăra orașe precum Galați, deoarece nu pot intra în spațiul aerian ucrainean și „nu pot da impresia că intră în război în vreun fel”.
În plus, scrie BBC, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat într-o conferință de presă că militarii au avut la dispoziție doar patru minute pentru a doborî drona în timp ce se afla în spațiul aerian național. Oficialul a adăugat că sistemul american anti-drone ar fi fost prea riscant de folosit deasupra orașului, deoarece aparatul zbura la joasă altitudine.
„Deocamdată, tot ce poate face România este să ceară aliaților săi din NATO sisteme de apărare anti-drone mai performante, lucru care i-a fost promis. Angajamentul NATO de a apăra fiecare centimetru din teritoriul Alianței devine din ce în ce mai greu de îndeplinit”, se arată în analiză.
Reacția NATO după incidentul din România
Purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, a transmis vineri că secretarul General al NATO, Mark Rutte, se află în contact cu autorităţile române.
„În această dimineață, un bloc din România a fost lovit de o dronă, în timp ce Rusia a atacat infrastructura Ucrainei în apropierea graniței. Secretariatul General al NATO se află în contact cu autoritățile române. Condamnăm imprudența Rusiei, iar NATO va continua să ne consolideze apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”, a scris HArt pe X.
România a solicitat ajutorul NATO
Primarul interimar Ilie Bolojan a catalogat evenimentul drept „un incident destul de grav” și a anunțat că a solicitat sprijin de urgență din partea partenerilor internaționali.
„Noi am solicitat NATO transmiterea de tehnică militară care să ne permită să vizualizăm dronele care vin la joasă altitudine. De asemenea, am solicitat transferul de sisteme antiaeriene deoarece tehnica pe care o deținem acum este disproporționată față de situația din teren”, a declarat primarul interimar.