Institutul Cantacuzino: colivă, moaște și legionari

Săptămîna trecută am scris despre zeama de orz vîndută de Institutul Cantacuzino pe post de remediu miraculos deși nu există nici o dovadă a eficacității respectivului „elixir”[1]. O zeamă de orz scumpă, cura recomandată pentru bolnavii cronici costînd 720 de lei pe lună.

Cinism? Prostie? Ambele?

Peste cîteva săptămîni se vor împlini 100 de ani de existență a Institutului. Fondatorul său, dr. Ion Cantacuzino, era un om de știință eminent, unul dintre foarte puținii români care au ajuns vreodată sa fie relevanți în cercetarea mondială. Ca să dau un singur exemplu, dr. Albert Calmette, „C”-ul din denumirea vaccinului împotriva tuberculozei (BCG), îl descria în 1931 pe dr. Cantacuzino drept unul dintre „cei mai distinși bacteriologi” ai epocii.[2]

Timp de decenii, Institutul de Seruri și Vaccinuri, a fost centrul de referință în microbiologie, statut pe care și l-a păstrat chiar și după război. În copilărie i-am însoțit de multe ori pe părinții mei în vizitele periodice la Institut. Erau medici de laborator, iar Institutul Cantacuzino reprezenta pentru ei, toate la un loc, Ierusalimul, Mecca și Medina profesiei. Acolo mergeau pentru cursuri, ca să se sfătuiască cu cei din laboratoare sau ca să le ducă mostre din bacteriile izolate de la bolnavi. Cu toate restricțiile din comunism, Institutul reușise să mențină legături cu lumea științifică din străinătate, iar prin cursurile pe care le organiza îi punea la curent pe medicii din țară cu noile descoperiri din microbiologie.

Cînd am scăpat de comunism, iar România a ieșit din izolare, Institutul ar fi putut să renască. Acolo lucrau cei mai buni oameni din țară, și ar fi putut fi ajutați la reconstrucție de nenumărații cercetători români care reușiseră, în anii ’70 și ’80 să plece în Europa de vest și în America, unde făcuseră cariere de succes. Dar după ’90 Institutul a „mucegăit”. În lipsa unei perspective clare și a investițiilor în pregătire și tehnologie, oamenii buni au plecat din Institut sau chiar din țară, alții s-au pensionat treptat.

Iar astăzi, fostul Institut de Seruri și Vaccinuri se laudă cu zeama de orz, vîndută drept SOD Natural…

Criza pandemiei ar putea, din nou, să ofere prilejul renașterii Institutului Cantacuzino, prim-ministrul lansînd chiar ideea producerii aici de vaccin împotriva noului coronavirus.[3] Dar este oare posibil acest lucru în actuala structură? În actuala cultură organizațională? Căci s-ar putea ca nu lipsa mașinăriilor să fie cel mai mare obstacol în calea unei bune reputații a Institutului…

Lăsînd SOD-ul deoparte, chiar și fotografiile postate pe pagina oficială de Facebook a Institutului sugerează că ceva ciudat se petrece acolo. Nu știu alții cum sînt, dar mie mi se pare straniu cînd dau de o… colivă, imediat ce intru pe pozele Institutului!

Iar nivelul de stranietate crește pe măsură ce descoperi că tema colivei este recurentă (una dintre poze îl include chiar și pe un ministru al apărării agățat de marginea farfuriei),…

… cînd afli că prin Institut se mai preumblă din cînd în cînd cîte o „raclă cu părticele din moaștele Sfinților 14.000 Prunci uciși de Irod, Sfinților Părinți uciși de perși în anul 614 (Sfîntul Sava cel Sfințit), Cuvioșilor Părinți care au trait în pustiul Hozevei (aproape de peșterea Sfîntului Ioan Iacob Hozevitul) și Sfîntului Mucenic Panaghiotis (Marian)„…

… sau cînd nimerești, la tot pasul, peste icoane (colajul îmi aparține):

Repet, nu știu alții cum sînt, dar mie pare o manieră ciudată de a comunica cu publicul din partea unui „institut național de cercetare-dezvoltare„.

Ajunși în acest punct, se vor găsi, probabil, cititori care să protesteze, acuzîndu-mă că am eu ceva cu Biserica sau cu religia (lucru cît se poate de adevărat) sau care să invoce „Credința Milenară a Poporului” (obligatoriu cu majuscule) sau faptul că Institutul Cantacuzino, fiind acum o unitate a armatei, are dreptul să „beneficieze” de serviciile preoților militari.

Drept urmare, vă propun să faceți o scurtă vizită pe pagina de Facebook a Institutului de Cercetări Medicale pentru Boli Infecțioase al armatei americane (U.S. Army Medical Research Institute of Infectious Diseases – USAMRIID). Deși Statele Unite se descriu drept „one Nation under God„, deși există preoți militari, nu vei găsi vreo referință religioasă pe pagina USAMRIID. Veți găsi în schimb articole științifice publicate în reviste prestigioase. Veți vedea produsul unui efort constant de educare în spiritul științei al publicului larg, adulți sau copii.

O simplă comparație a comunicării publice, în perioada Crăciunului, a celor două institute:

Dar să ne întoarcem la minunatele postări ale Institutului Cantacuzino. De exemplu, la citate din opera unor legionari de frunte precum Nichifor Crainic, în care se face referire la „geniul rasei” și la cum un „adevărat conducător” „nu devine căpetenie prin deliberare şi prin vot; instinctul gloatelor îl simte fulgerător şi i se supune cu voluptatea înnăscută în firea oamenilor de a se preda unei voințe superioare să facă din ei orice-ar crede de cuviință„. Interesantă atitudine din partea unei instituții care face parte dintr-o armată care, cel puțin în teorie, ar trebui să fie dedicată apărării caracterului democratic al statului…

Și cum vechii legionari au făcut pui, Institutul Cantacuzino nu putea să rateze ocazia de a se asocia cu ei, mai ales că urmașii spirituali ai bătrînelor cămăși verzi mai sînt și mari apostoli ai pseudoștiinței și amatori de conspirații închipuite: Pavel Chirilă, Florian Colceag, Constantin Dulcan, Ovidiu Bojor.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Institutul Cantacuzino: colivă, moaște și legionari

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”