Integrarea Europei in Romania

Ne acuza Europa ca sintem ca vai de noi. Dar ei, europenii, cum sint? I-am scos la raport pe ambasadorii Europei: Jonathan Scheele(UE), Quinton Quayle (Marea Britanie), Christian Zeileissen (Austria), Radek Pech (Cehia). Si nu ne-am uitat fratele de suferinta din Bulgaria, Konstantin Andreev. Pina la 15 mai am raspuns noi. Sa mai raspunda si ei!

Scheele: „In UE se minte ca in Romania”

Reporter: Cum ajung bogati, politicienii din Anglia?

J.S.: Bogatia este tipica avocatilor ce activeaza in politica. Motivul tine de faptul ca ei pot fi si avocati si politicieni in acelasi timp.

Multi politicieni cind renunta la politica, ministrii de pilda, devin directori de intreprinderi private si apar rumori in jurul averilor lor, dar exista, ca si aici, declaratii de avere la iesirea si intrarea in politica, ceea ce justifica imbogatirea.

Nu toti politicienii devin bogati, asta-i cert. Majoritatea, nu. Au un salariu decent si de obicei traiesc din asta.

Rep.: Cit de mult intirzie romanii fata de englezi?

J.S.: Eu nu am constatat ca romanii nu sint punctuali. Aveti o parere mai proasta decit a mea despre romani. Citeodata, sint mai punctuali ca englezii.

Rep.: Parcarea in Anglia?

J.S.: Mult mai bine decit in Bucuresti, unde exista si multa indisciplina a conducatorilor auto. In Marea Britanie sint reguli mult mai stricte, daca parchezi in locuri interzise sau depasesti timpul de parcare incasezi amenzi sau ti se ridica vehicolul. La Bucuresti este nevoie de mai multe parcari si de controlori care sa penalizeze parcarile neregulamentare.

Pot sa inteleg sa parchezi neregulamentar cind nu sint locuri de parcare, dar nu-i inteleg pe romanii care parcheaza neregulamentar cind exista locuri de parcare dedicate.

Rep.: Cum se minte in UE?

J.S.: Exact cum se minte si in Romania. Nu cred ca romanii sint nepoliticosi cind mint.

Rep.: Ati fost mintit?

J.S.: Cred ca uneori nu mi s-a spus tot adevarul, ceea ce in Anglia obisnuim sa spunem ca am fost zgirciti in a spune adevarul.

Quayle: „Britanicii taie porcul cu mina dreapta”

Rep.: Care este soarta ciinilor vagabonzi la Londra?

Q.Q.: Nu prea sint ciini vagabonzi in Marea Britanie.

Rep.: Exista gropi pe soselele Marii Britanii?

Q.Q.: Da, exista gropi si pe soselele din Marea Britanie. Insa Rominia este mult mai bogata in aceasta privinta.

Rep.: Aveti „telenovele” si „manelisti” in Marea Britanie?

Q.Q.: Avem telenovele, dar nu prea le urmaresc. In ceea ce priveste „manelistii” – nu cred ca exista acest gen de muzica in Marea Britanie.

Rep.: Cum descrieti spatiul mioritic britanic?

Q.Q.: Cultura Marii Britanii este multietnica. Dar sintem mult mai prietenosi si deschisi decit isi imagineaza strainii.

Rep.: Cum se taie porcul in Marea Britanie?

Q.Q.: Majoritatea taie porcul cu mina dreapta.

Rep.: Cit de punctuali sint rominii fata de ceilalti europeni?

Q.Q.: In restaurante, chelnerii spun mereu „vin imediat”. Impresia mea este ca „imediat” nu este intotdeauna echivalent cu „punctual”.

Zeileissen: Mincatul lebedelor la Viena – „mit romanesc”

Rep.: Cum se ajunge bogat in Austria fata de Romania?

C.Z.: Daca sensul intrebarii se refera la faptul, ca cineva, care inainte nu detinea avere, dispune dupa o anumita perioada de o mare avere, diferenta intre Romania anilor 2006 si Austria probabil ca nu este foarte mare.

Daca facem abstractie de posibilitatea unei mosteniri, este vorba – cel putin in Austria – despre infiintarea unei intreprinderi si daca persoana a avut succes si intreprinderea s-a dezvoltat astfel, incit a ajuns sa aiba o valoare mare si sa aduca un venit foarte mare, persoana, care inainte nu era bogata, devine bogata.

Exista o exceptie atunci cind cineva profita de o crestere extraordinara a valorii unui obiect (de exemplu a unui teren), pe care il poseda. in Austria mai sint considerate bogate, persoanele, care reusesc sa creasca atit de mult pe scara ierarhica a unei intreprinderi mari, incit venitul lor sa le permita acelasi stil de viata, pe care l-ar avea detinind o mare avere.

Si in cazul unui venit mare produs dintr-o activitate independenta (avocat, medic s.a.) ar fi la fel.

Rep.: Cum se traduce: „las ca merge si asa”?

C.Z.: „Es passt schon” („Merge si asa”) se spune la noi, care inseamna cam acelasi lucru.

Rep.: Mai sinteti suparat ca v-am mincat lebedele?

C.Z.: Chestiunea cu lebedele este un mit romanesc, care-si are izvorul exclusiv in Romania si care nu este cunoscut decat in Romania.

Pana la inceputul lui martie 2002, inainte de a veni in Romania, am urmarit perioada „post-decembrista” in Austria ca atent cititor de ziare si telespectator si va pot asigura, ca aceasta poveste fie nu s-a petrecut, fie a trecut neobservata in fata publicului austriac.

Probabil ca este vorba de o nascocire a jurnalistilor romani, care si-a gasit terenul propice intr-o perioada de nesiguranta si de sentimente de inferioritate si care a dat frau liber imaginatiei.

Pech: Cehii nu rid de ei insisi

Rep.: Cum faci primul milion de euro in Cehia?

R.P.: Nu stiu fiindca nu l-am facut. Este sigur ca exista milionari in Cehia. Tendinta obisnuita e sa dobindesti acest milion prin efort sau abilitate proprie. In anumite cazuri, sint dubii privind informatiile pe care le-au dobindit unii in drumul lor spre imbogatire.

Sa stiti ca, recent, cehii, in sondajele de opinie, indica mijloace mai degraba caraghiose de a te imbogati: vedete in lumea sportului, muzicii sau asteapta mosteniri sau cistig la loterie.

Rep.: Cum taiati porcul in Cehia?

R.P.: Eu nu am vazut decit ca impuscam porcul.

Rep.: Cum se minte?

R.P.: In relatiile de familie se mai ocoleste adevarul, dar in cele profesionale, cel ce minte si este prins este dat afara. Minciuna se descopera destul de repede.

Rep.: Prostituate aveti si la Praga. Cum de v-au primit europenii cu ele?

R.P.: Este o problema de cantitate. Apoi, e problema de reputatie. Si sa nu uitam de legile fiecarei tari. Nu sint specialist in prostitutie, dar nu cred ca exista o reglementare unica in privinta asta. Fiecare tara are obiceiurile si legile ei. La noi, prostitutia nu e penala. Proxenetismul este, insa.

Se incearca legiferarea prostitutiei ca mod de existenta, dar mai este mult pina sa se clarifice acest domeniu.

Rep.: De ce cehii sint diferiti decit rominii?

R.P.: Societatea Ceha e mai omogena decit societatea romina. Nu exista diferente atit de mari intre categoriile sociale, zonele geografice.

Rep.: Cehii rid de propriul popor, aveti haz de necaz?

R.P.: Nu cunosc astfel de situatii. Nu sintem un popor cu un spirit al glumei foarte dezvoltat. Preferam umorul negru. Nu ridem, de propriul necaz. Noi facem glume pe seama autoritatilor.

Andreev: Fiecare tara isi are cefele groase proprii

Rep.: De ce romanii nu cer decuplarea bulgarilor de la integrarea in UE, asa cum au cerut-o anul trecut guvernantii bulgari?

K.A.: Va voi dezamagi intr-o oarecare masura pentru ca nu ma voi alatura discutiei despre concurenta intre cele doua tari pe drumul spre Europa. Daca imi permiteti sa folosesc un exemplu – daca intr-un spital ar fi doi pacienti si daca amindoi n-ar fi norocosi si, Doamne fereste, ar deceda, oare nu ar fi totuna daca unul a avut o singura boala, iar celalalt o combinatie de mai multe.

Cred ca perioada „concurentei” este depasita demult. Mai important este faptul ca pina in octombrie nu este prea mult timp si este necesar sa fie demonstrata vointa politica si rezultate concrete in domeniile respective.

Rep.: Au bulgarii ceafa groasa – asa cum a subliniat poetul nostru national Mihai Eminescu?

K.A.: Numele marelui poet romin Mihai Eminescu merita sa fie folosit cu simt de respect si de mindrie nationala. Nu mi-as permite interpretari incorecte si elementare sau de desconsiderare fata de opera lui.

Poporul bulgar, precum si cel romin, au trecut prin multe si suporta in continuare dificultati in interesul unui viitor mai bun si detesta in egala masura „cefele groase”, care nu sint un brevet bulgaresc, si nici nu exista doar in Bulgaria. Este de ajuns sa ne uitam real si vom vedea ca fiecare tara isi are propriile ei „cefe groase”.

Rep.: Care este reteta cea mai buna de conservat gogosarii?

K.A.: Din pacate interesele mele in acest domeniu se limiteaza la consumare. Este vorba despre un element al traditiei si fiecare regiune are practici specifice. De altfel, aceasta intrebare este un exemplu ca avem ce invata unii de la altii.

Rep.: De ce la Sofia, in coruptie se si ucide?

K.A.: Peste tot coruptia este un fenomen patologic indiferent de proportii. As generaliza ca tarile noastre si cetatenii nostri suporta consecintele acestui fenomen, lupta impotriva caruia va continua si dupa 1 ianuarie 2007. In ceea ce priveste uciderile – nici noua nu ne place aceasta situatie.

Acesta este doar unul dintre elementele crimei organizate, impotriva caruia se iau masuri efective si energice. In acelasi timp masurile impotriva crimei in principiu ar trebui sa fie atotcuprinzatoare, cu coordonare la toate nivelurile, inclusiv la cel international.