INTERVIU „Ați avea încredere să fiți tratată de un medic care a lucrat în timpul facultății?” / Mesaj dur după ce ministrul Educației i-a trimis să-și ia job part-time pe studenții nemulțumiți de tăierea burselor

Fenomenul studenților care muncesc în paralel cu studiile „a devenit regulă în universitățile din România, iar efectele sunt vizibile în calitatea educației”, spune profesorul universitar Dan Ungureanu. Într-o discuție pentru publicul HotNews, el atrage atenția că Ministerul Educației „nu are date reale despre situație”, iar reforma universitară continuă să se facă „fără un studiu de impact”.

• „Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time”, le-a transmis studenților ministrul Educației, Daniel David, vorbind despre reducerea buselor studenţilor, la Forumul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
• Dan Ungureanu, profesor universitar la Universitatea din Arad, atrage atenția însă că în România, la fel ca în multe state europene, este un fenomen ca studenții să și lucreze, iar efectele se văd zilnic în sala de curs: „Profesorii îi trec clasa, trebuie să-i treci, ei ajung absolvenți doar cu numele, dar sunt, de fapt, «zombi universitari»”.
• El spune și că Ministerul Educației nu are niciun fel de date care să arate ce procent de studenți lucrează și câți abandonează studiile din acest motiv.
• Un raport Eurostudent – care colectează date despre condițiile sociale și economice ale studenților din Europa – arată că în România aproape jumătate dintre studenți lucrează (42% constant, 6% ocazional), dar procentul rămâne sub media europeană de 59%.

„Zombi universitari»”

Dan Ungureanu, care acum predă romanistică la Facultatea de Litere și cursul de Gândire critică la Facultatea de Jurnalism de la Arad, a reacționat, pe Facebook, la declarațiile ministrului Educației: „Un student care lucrează este abandon școlar cu alt nume. Am predat. Am predat de la clasa zero la gimnaziu, la liceu, la facultate, la învățămîntul pentru vîrsta a treia. Am predat pe două continente, în patru țări: în România, Franța, Canada, Cehia. (…) Predau de 26 de ani. Și nu-mi trebuie nici o zi din toată această experiență de profesor ca să vă zic ceea ce știm toți – anume că studenții nu pot învăța nimic bine dacă lucrează în timpul studenției”. 

Într-o discuție pentru publicul HotNews, profesorul universitar a detaliat, explicând că acest fenomen s-a accentuat după 2010 și că îi vede zilnic efectele în sala de curs: 

„Am și eu, și am avut mereu studenți care lucrează. Nu mai vin la cursuri sau vin foarte rar și nu reușesc să-și vadă de studii. Profesorii îi trec clasa, trebuie să-i treci, ei ajung absolvenți doar cu numele, dar sunt, de fapt, «zombi universitari». Nu au citit, nu au studiat, vin doar la examene și fac prezența minimă necesară.

Abandon școlar înseamnă, potrivit legii educației, un elev care nu mai vine la școală. Poate rămâne cu numele înscris, dar practic s-a rupt de școală. La fel, un student care lucrează și nu mai frecventează cursurile nu mai este student în adevăratul sens. Un student care lucrează este abandon școlar cu alt nume”.

„Mi se pare cinic ceea ce spune Daniel David”

Ungureanu l-a acuzat pe ministrul Educației, Daniel David, că ignoră realitatea:

„De aceea, mi se pare cinic ceea ce spune ministrul Daniel David. Bucureștiul, de pildă, e un oraș mare: dacă faci jumătate de oră, o oră până la job și încă o oră înapoi, pierzi timp enorm. Singurii care pot combina relativ bine munca cu studiile sunt cei de la Automatizări și Calculatoare, care încep devreme să scrie cod. Dar ați avea încredere să fiți tratată de un medic care a lucrat în timpul facultății?”. 

„Nu e lipsă de interes, ci pur și simplu munca îi epuizează”

El a atras atenția și asupra diferențelor dintre regulamentele universităților.:

„La Facultatea de Jurnalistică din Arad, unde predau, regulamentul prevede că nu putem condiționa nota de prezență. Prin urmare, prezența a devenit aproape neglijabilă. Există studenți buni, dar, din păcate, tocmai jurnalismul, care e o facultate esențială pentru sănătatea unei democrații – pentru că presa e zidul subțire dintre nebunia colectivă și rațiune -, se confruntă cu studenți care nu mai citesc nimic din bibliografie. Eu aș fi așteptat ca, dacă nu vin la cursuri, măcar să citească. Dar cărțile fundamentale – Gerd Gigerenzer, Daniel Kahneman, Herbert Simon și alții – rămân necitite”.

Ungureanu consideră că nu este vorba despre dezinteres din partea studenților, ci despre timp și de epuizare:

„Nu e lipsă de interes, ci pur și simplu munca îi epuizează. Patronul nu te lasă să-ți organizezi programul în funcție de facultate. Spre deosebire de alte țări, unde studentul își alege orarul în funcție de job, la noi asta e imposibil. Rezultatul e că studenții noștri fac o facultate de trei ani (nu de patru), și din acești trei ani, de fapt, sunt cu adevărat studenți în cel mult unul. Restul timpului sunt la muncă”.

„Ministerul nu are nicio statistică a studenților care au și job-uri” 

Potrivit profesorului universitar, problema este agravată de lipsa oricăror statistici oficiale: „Ministerul Educației nu are niciun fel de date. Zero. Nu știe ce procent de studenți lucrează și câți abandonează studiile din acest motiv”.

El atrage atenția și că, spre deosebire de alte țări, România continuă să facă reforme educaționale fără evaluări reale: „La noi nu există noțiunea de studiu de impact. Mărim TVA, creștem normele cu două ore, dar nimeni nu calculează consecințele. Dacă mărești toate normele, dispar 10% din posturi. Și totuși, știm câți copii se nasc, câți vor intra în clasa I peste șapte ani, dar ministerul nu planifică nimic”.

„Educația e tratată ca o marfă politică”

Ungureanu avertizează că problemele din educație nu pot fi înțelese fără a privi și la evoluția populației. El spune că declinul demografic va zgudui și mai mult sistemul de învățământ: „Efectele sunt dramatice. Demografia se prăbușește, iar scăderea natalității este o criză reală. Le spun studenților mei de la Litere: „orientați-vă spre alte cariere, pentru că în 10 ani nu va mai fi nevoie decât de jumătate din profesorii de acum”. Ministerul ar trebui să limiteze numărul de locuri la facultățile didactice și să reorienteze treptat cadrele existente”.

În final, Ungureanu critică și instabilitatea ministerială: „Un rol esențial. Miniștrii Educației sunt ca borceagul, o plantă bianuală: doi ani și dispar. La fel dispar și miniștrii. Educația e tratată ca o marfă politică. Ar trebui să fie non-politică. Ideal, un ministru ar trebui să aibă un mandat lung, de opt-zece ani, ca să-și asume propriile reforme și să le vadă aplicate. La noi, fiecare ministru stă un an-doi, schimbă ceva doar ca să lase o amprentă, și asta creează haos”.

Un raport Eurostudent  (2021-2024), citat de Edupedu, arată că în România aproape jumătate dintre studenți lucrează (42% constant, 6% ocazional), dar procentul rămâne sub media europeană de 59%. 

În total, un student român la program cu frecvență și job ajunge la 52 de ore pe săptămână între cursuri, teme și muncă – față de media europeană de 40, arată același studiu, care colectează date despre condițiile sociale și economice ale studenților din Europa.

România e pe locul al doilea în Europa la timpul petrecut de studenți la facultate: 21 de ore pe săptămână la licență, cu 5 peste media UE. În plus, învață individual aproximativ 17 ore. La master, timpul scade la 16 ore de curs și 14 de studiu. 

În ceea ce privește „bunăstarea psihologică a studenților”, România e printre ultimele, cu un scor de 48/100, sub media UE de 51.

Eurostudent este un proiect european care analizează condițiile sociale și economice ale vieții studențești. Ediția actuală, Eurostudent 8 (2021-2024), include date din 25 de țări europene.