INTERVIU „Brandul lui Trump încă strălucește în unele părți ale Europei”. Ce se poate schimba, totuși, după victoria categorică a democraților 

Victoria democraților în Congres schimbă felul în care Washingtonul se va raporta la Europa, la Ucraina și la flancul estic, spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, Philip Bednarczyk, fost consilier pentru Europa și Eurasia în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților și actual director al biroului din Varșovia al German Marshall Fund.

• „În ultimii doi ani, Congresul i-a lăsat președintelui Trump o autostradă liberă în politica externă, inclusiv în unele dintre chestiunile comerciale”, spune expertul.
• Ce poate face Congresul pentru flancul estic, inclusiv pentru România, chiar împotriva Casei Albe. 

Democrații au câștigat, la alegerile din 3 noiembrie de la jumătatea mandatului, în teritorii puternic republicane și au preluat controlul în Congres, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților. 

După aceste rezultate, unii lideri europeni vor trebui să decidă cât de mult se vor mai asocia cu Donald Trump sau dacă „își diversifică interesele și mizele în relația cu SUA”. Aceeași întrebare se pune și pentru politicienii din SUA, inclusiv pentru republicani, afirmă directorul German Marshall Fund Polonia, Philip Bednarczyk.

Un vot „despre starea de fapt din SUA”

– Democrații au câștigat atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților. De ce a fost o diferență atât de mare între democrați și republicani?
– Cred că alegerile acestea au fost o decizie și o exprimare a unei opinii mai ales despre probleme interne și despre starea de fapt din SUA. Și a părut să existe o prăpastie mare între ceea ce i-a adus lui Trump victoria, prioritățile cu care a obținut un nou mandat, învingând-o pe Harris la prezidențiale, și ceea ce a livrat de fapt. Și chiar și între ce a livrat și ce a promis că va livra.

Așadar, retorica și rezultatele erau complet desprinse de ceea ce oamenii nu doar au văzut, ci, mai ales, de ceea ce au simțit. Îmi vin în minte două lucruri, iar unul ține de politica externă. Evident, e vorba de războiul din Iran.

Al doilea, pe care l-aș lega imediat de problemele interne, este costul vieții. Administrația anterioară lucra la rezolvarea lui, efectele încă se simțeau și exista o frustrare legată de inflație. Dar administrația Trump, atât prin regimul de tarife vamale, cât și prin războiul din Iran, părea să împingă în direcția opusă, spunându-le în același timp alegătorilor că nu există nicio problemă și că aceasta e cea mai bună economie din lume.

Iar odată ce apare această diferență între retorică și ceea ce oamenii simțeau și vedeau, mai ales în privința războiului, distanța a devenit pur și simplu prea mare și mesajul nu a mai prins la mulți americani. Nu mai păcălea suficient de mulți oameni. Apoi, îl ai pe președintele Trump, a cărui popularitate a tot scăzut, legându-se personal de mulți dintre acești candidați și de aceste teme.

„Intervenția forțată a lui Trump în alegerile locale pare să fi fost puțin prea mult” 

– Deși alegerile nu au fost despre Donald Trump, l-am văzut pe Trump în campanie electorală. Cât de mult a contat loialitatea față de președintele SUA în selecția candidaților republicani? A ajutat partidul sau nu?
– În linii mari, îi dezavantajează pe candidați. Și nu e vorba doar de loialitatea față de Trump, ci și invers, pentru că președintele Trump a făcut tot posibilul să aleagă el însuși candidați în curse de mare vizibilitate. 

Îmi vin în minte două, deși sunt mai multe: cursa pentru Senat din Carolina de Sud, unde sora lui Lindsey Graham a fost aleasă drept candidată, și cea din Texas. Sunt  două state în care democrații nici nu îndrăzneau să viseze că ar avea vreo șansă.

Iar implicarea lui Trump acolo, lăsând deoparte loialitatea față de el, a părut puțin prea mult pentru alegători. Nu atât faptul că Trump pierde din popularitate, cât faptul că această intervenție forțată în alegeri locale pare să fi fost puțin prea mult. Și, pe deasupra, democrații au avut și câțiva politicieni foarte talentați în cursă, inclusiv pe James Talarico (n.r. candidatul democrat la Senat în Texas).

„Cum te distanțezi de Trump când Trump spune că alegerile sunt despre el?”

– A fost un vot pentru democrați sau un vot împotriva mișcării MAGA?
– Multe dintre locurile pierdute în Camera Reprezentanților, de exemplu, sunt în districte mai mici, uneori mai competitive. Le spunem districte „mov”. Nu sunt nici roșii, republicane, nici albastre, democrate. Aceste districte centriste sunt mai ales deținute de republicani – Mike Lawler (New York) și Mike Turner (Ohio). Iar aceștia sunt candidați republicani centriști, care căutau modalități de a se defini destul de separat de Trump, poate criticând unele lucruri, precum războiul din Iran. Nu erau mereu de acord cu Trump în privința tarifelor, și nu că tarifele ar fi un lucru rău în sine. Dar pare să nu existe nicio logică, nicio noimă, în afară de un amestec de obiective economice și relații personale sau probleme personale pe care Trump le-a avut cu politica altor țări. 

Așa că, dacă ești un candidat republican centrist, cum te distanțezi de Trump când Trump spune că alegerile sunt despre el? Dacă ești candidat democrat, îl prezinți pe candidatul republican ca pe un vot pentru orice propune Trump, inclusiv tarifele, inclusiv războiul din Iran. Nu prea a existat opoziție în Congres.

Și e un eufemism: a existat foarte puțină opoziție în Congres, chiar dacă, deocamdată, până în ianuarie, e controlat de republicani la o diferență de doar câteva voturi. A fost foarte puțină opoziție pe unele teme uriașe: războiul, tarifele, astfel de chestiuni. 

„În ultimii 2 ani, Congresul i-a lăsat președintelui Trump o autostradă liberă”

– Ați fost consilier pentru Europa și Eurasia în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților. La ce schimbări ne putem aștepta în relațiile dintre SUA și UE în perioada următoare, după 1 ianuarie?
– În general, în ultimii doi ani, Congresul i-a lăsat președintelui Trump o autostradă liberă în politica externă, inclusiv în unele dintre chestiunile comerciale. Și chiar și faptul că administrația și-a folosit unele instrumente pentru a se interesa de politica europeană, fie că e vorba de Ungaria, fie de avalanșa de declarații despre diferite state din UE sau despre UE însăși. Asta va continua într-o anumită măsură.

„O veste bună pentru cei care susțin NATO și o relație puternică cu Europa”

Dar acum, Congresul va fi controlat de democrați, și încă la o diferență destul de mare. Oricum, deși au fost alegeri despre probleme interne, democrații care vin acum la putere, în special conducerea Senatului și cea a Camerei Reprezentanților, sunt nume cunoscute, precum Chuck Schumer și Hakeem Jeffries, amândoi din New York. 

Ei văd, cel mai probabil, relația cu Europa într-o perspectivă destul de tradițională, ceea ce cred că e o veste bună pentru cei care susțin NATO, o relație puternică cu Europa, o relație bazată pe valori comune în chestiunile legate de democrație. 

Ce se poate schimba pentru războiul din Ucraina

Și, apropo, probabil va fi bine și în ce privește sprijinul pentru Ucraina și lupta ei pentru apărarea teritoriului în fața Rusiei.

– Se schimbă ceva în privința sprijinului pentru Ucraina și a angajamentului față de NATO?
– Există deja acte legislative inițiate de democrați pentru sprijinirea Ucrainei, nu doar pentru sancționarea Rusiei sau chiar impunerea de tarife aliaților. 

Dar vor exista acte legislative mai solide și mai complexe, la care se lucrează deja și care vor fi prezentate și probabil votate în primele luni ale noului Congres, apoi trimise administrației. 

Trump „conduce autobuzul în altă direcție”

Președintele Trump, probabil, nu va semna acest tip de sprijin pentru Ucraina, fie el militar, economic sau sub forma unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, pentru că el  conduce autobuzul în altă direcție, căutând orice pretext pentru a face o înțelegere cu Rusia și pentru a încheia războiul.

Pare că administrația este mai atrasă de o înțelegere cu Rusia decât de încheierea războiului. Au alte viziuni despre pe cine ar trebui să sprijine și despre cum se poate încheia rapid acest război și văd sprijinul pentru Ucraina ca pe o prelungire a războiului.

Așadar, va exista probabil un pachet legislativ mare care va fi adoptat de Cameră și de Senat, cu sprijin pentru Ucraina inclus. Administrația probabil îl va respinge prin veto.

Dacă sprijinul pentru Ucraina este o prioritate pentru Congresul democrat, aceasta ar putea deveni o prioritate bipartizană, pentru că există încă republicani în Congres, care vor fi și în următorul Congres, care susțin Ucraina. Iar ei nu văd Moscova ca pe un prieten sau ca pe cineva cu care putem lucra.

„Cred că NATO e într-o zonă destul de sigură”

În privința NATO, cred că retorica lui Trump va rămâne zgomotoasă și poate tulburătoare pentru aliați. Dar, odată trecute aceste alegeri, cu noua configurație din Congres și fără o politică externă foarte creativă venind din partea democraților, există încă o discuție în tabăra democrată despre ce priorități de politică externă vor apărea.

Cred că NATO e într-o zonă destul de sigură. Fie că e vorba de conducerea democrată, fie de alte voci, acum că s-au schimbat majoritățile în Cameră și în Senat.

– Ce poate face Congresul pentru flancul estic al NATO, independent de Casa Albă? Care va fi impactul acestor alegeri pentru România?
– Congresul se exprimă în câteva moduri. Lăsând deoparte declarațiile și vizitele. Când vine vorba de flancul estic, atât republicanii, cât și democrații din actualul Congres sunt foarte conștienți de unele dintre ideile administrației privind retragerea forțelor de pe flancul estic.

Sunt teme bipartizane, dar republicanii au trebuit să-și asume un risc în actualul Congres ca să spună: „Stai puțin, administrație, nu te grăbi să retragi trupele de pe flancul estic, mai ales când îi lăsăm Moscovei mai multă libertate în războiul ei”.

Congresul discută chiar acum Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA). Iar atât republicanii, cât și democrații din actualul Congres sunt foarte conștienți de unele dintre ideile administrației privind retragerea forțelor de pe flancul estic. Și nu doar conștienți, ci lucrează la prevederi în NDAA prin care administrația să fie obligată să-și argumenteze în fața Congresului o asemenea decizie. Iar aceste alegeri dau mai multă forță acestor teme bipartizane. 

„Trump încearcă în continuare să facă o înțelegere”

Vorbim deci nu doar despre obligația legală a administrației de a-și argumenta în fața Congresului o eventuală retragere a trupelor, ci și despre chestiuni bugetare. De unde va găsi administrația bani pentru a muta trupele dintr-un loc în altul? 

Trump încearcă în continuare să facă o înțelegere. Administrația Trump caută în continuare să impună un acord în privința Ucrainei. Sunt primul care vrea ca acest război să se încheie cât mai repede, dar trebuie să ne asigurăm și că această pace e sustenabilă. Asta contează, în final.

Despre „un domeniu în care administrația și afacerile de familie asociate vor ajunge în centrul atenției”

– Vorbim mult despre Donald Trump. Ce înseamnă cu adevărat acest rezultat pentru Donald Trump, pentru mandatul său prezidențial, pentru relațiile sale cu UE sau pentru influența sa în statele europene?
– Cred că nu e vorba doar de UE, ci și de Balcani. Familia Trump are un interes special și pentru țări din afara UE. 

Cu siguranță, publicul american, spre surprinderea unora, inclusiv a mea, a început să înțeleagă, sau să simtă și să perceapă, că problema corupției devine un motiv de îngrijorare, și nu doar corupția în sine. Pentru că unii cred că fiecare politician e puțin corupt și asta e în regulă. Dar dacă adaugi la asta inflația, discuțiile despre noua sală de bal de la Casa Albă, opulența, etalarea exagerată a banilor și natura evidentă a afacerilor care se fac, Congresul va veni și va pune reflectoarele pe aceste chestiuni.

Iar multe dintre aceste lucruri nu sunt neapărat probleme interne. Implică adesea alți oameni, alte afaceri și interese de afaceri din întreaga lume, inclusiv din Europa și din UE. Așa că acesta va fi un domeniu în care administrația și afacerile de familie asociate vor ajunge în centrul atenției.

„Unii lideri europeni vor trebui să decidă cât de mult se asociază cu el și aleargă spre această strălucire”

Aceste afaceri nu sunt întotdeauna separate de politică. Iar brandul Trump, ca să zic așa, a fost ceva strălucitor și încă strălucește în unele părți ale Europei.

Dar unii lideri europeni vor trebui să decidă cât de mult se asociază cu el și aleargă spre această strălucire sau dacă își diversifică interesele și mizele în relația cu SUA. Aceeași întrebare se pune și pentru actorii din SUA, din tabăra republicană: cât de mult să se asocieze cu brandul Trump? 

Iar asta va aduce în curând anchete și audieri în Congres. Europenii vor urmări asta, mai ales dacă țările sau companiile lor vor apărea în discuție. 

„Antiamericanismul” din Europa

Desigur, urmează și alegeri în Europa, după cum știți. Europa de Vest și Franța sunt deja conștiente de riscuri și o parte din această atitudine ține și de antiamericanism, o formă de scepticism. 

Dar a devenit nu doar scepticism, ci și o realitate. Cu ce fel de Americă avem de-a face în următorii zece ani? Ce fel de haos vine din SUA, fie el și intern? Pentru că acum ne afectează politica și securitatea. Așa că liderii europeni vor trebui să găsească un răspuns. 

Există această întrebare europeană: „Cum putem colabora mai bine?”. Cred că cea mai mare parte ar trebui făcută sub umbrela NATO, poate cu o implicare mai redusă a SUA. E cel mai bun mecanism pe care îl avem. 

E vorba și de investiția în relații, în noii lideri și chiar în unele părți ale societății civile din SUA, pentru această conștientizare, pe măsură ce lumea devine mult mai mică. Și, chiar dacă au fost alegeri pe teme interne, ele au fost legate de imigrație, de granița de sud, de detențiile ICE, de războiul din Iran.

Așadar, toate acestea țin, în esență, de afacerile internaționale.

Cine poate fi următorul candidat democrat la prezidențiale

– Ce ne spune acest vot despre următoarele alegeri prezidențiale?
– Trăim într-o lume nouă, cu o hartă nouă care va apărea curând, cu această nouă bază pe care Trump, să recunoaștem, a trezit-o, iar republicanii au trezit-o prin ceea ce fac în țară. Deci există acum această energie la stânga, care s-a exprimat în aceste alegeri și care va continua să crească și să se dezvolte.

După ce Kamala Harris a pierdut alegerile în fața lui Trump, oamenii m-au tot întrebat pe cine vor propune democrații la următoarele alegeri prezidențiale, peste patru ani?

Dar avem alegeri la jumătatea mandatului care sunt extrem de importante pentru a testa unde e energia, ce fel de candidați putem aduce pe scena națională. Iar acum pare că democrații au primit și și-au creat un spațiu destul de larg de manevră.

Din nou, o parte din asta vine din faptul că au muncit. Dar democrații încearcă încă să își dea seama cine va fi un politician talentat. Cine e un orator bun? Cine e o persoană talentată care poate capta energia? 

Să candidezi la președinție e o meserie ciudată. E ca un interviu de angajare ciudat cu poporul american. Nu reflectă întotdeauna argumente raționale sau cea mai bună soluție. Ține și de cât de bine poți mobiliza și capta energia. Și vedem acum că stânga a captat o mare parte din energie, inclusiv prin candidați noi: Abdul El-Sayed din Michigan, care a reușit să mobilizeze multă energie.

„Cum începi să te distanțezi și să candidezi la președinție când lucrezi pentru cel care e președinte?”

Iar de partea republicanilor se va pune întrebarea cât de mult se vor asocia acești candidați cu Trump. Să vedem cum se menține popularitatea lui Trump în următorii ani. Toată lumea presupunea că nominalizații vor fi vicepreședintele Vance sau secretarul de stat Marco Rubio. Dar întrebarea e cum faci asta în timp ce lucrezi încă pentru președinte. Cum începi să te distanțezi și să candidezi la președinție când lucrezi pentru cel care e președinte? 

– Azi-noapte am văzut câteva state care și-au schimbat culoarea politică. Ce credeți că ar trebui să facă Partidul Republican după aceste alegeri?
– E întotdeauna greu să faci ceva după o înfrângere, dar trebuie să privească ce arată cifrele și ce arată unele sondaje despre ce i-a dezavantajat. Cred că și democraților le-a fost greu să facă asta când vicepreședinta Harris a pierdut.

Discuția a fost purtată până acum, covârșitor de aripa MAGA a partidului. Există încă republicani care se consideră conservatori în sensul clasic, cu „c” mic, sceptici față de unele tarife și unele măsuri economice și față de războaiele intervenționiste. Cred că va trebui să aibă loc o discuție onestă despre ce s-a întâmplat. Cum de a mers atât de prost pentru republicani?