O profesoară din Bistrița a fost înjunghiată, luni dimineață, de un elev de clasa a VII-a. El a bătut la ușa clasei a VI-a, profesoara a deschis, apoi acesta s-a năpustit asupra ei și a început să o lovească în cap cu un cuțit tip briceag, spune Poliția. Un elev din clasă a intervenit pentru a-și salva profesoara, fiind și el rănit.
Într-o declarație pentru HotNews, inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a susținut că elevul atacator „nu era în evidențele școlii cu probleme, nici agresive, nici de comportament”.
„Comportamentul agresiv poate avea cauze diferite”
HotNews: -Un elev de 13 ani a atacat cu cuțitul o profesoară din școala lui. El ar fi vrut să ajungă, de fapt, la un elev mai mic, de altă religie. Cum apare acest comportament violent în cazul unui copil?
Andreea Chiru Maga: –Agresivitatea fizică poate apărea încă din primii ani de viață, când limbajul, controlul impulsurilor și capacitatea de reglare emoțională sunt insuficient dezvoltate. Pe măsură ce copilul crește, aceste comportamente tind să se diminueze, fiind înlocuite de modalități mai adaptative de exprimare a emoțiilor și gestionare a conflictelor.
Există, însă, situații în care agresivitatea persistă sau se intensifică. Comportamentul agresiv poate avea cauze diferite. Uneori, apare ca reacție impulsivă la o amenințare reală sau percepută. Alteori, violența poate deveni o modalitate prin care copilul încearcă să obțină control, putere sau recunoaștere. Experiențele repetate de respingere, umilință, frustrare sau expunerea la medii în care violența este acceptată pot contribui la apariția și menținerea unor astfel de comportamente.
În cazul unui act de violență extremă, este necesară o evaluare psihologică și psihiatrică amănunțită, care să ia în considerare istoricul copilului.
„Prejudecățile legate de etnie sau religie pot fi influențate de ceea ce copilul vede și aude în familie”
– Cum apar prejudecățile pe criterii etnice sau religioase la 12-13 ani și cum se leagă ele de violență?
– La 12-13 ani, adolescentul este într-o etapă importantă de construire a identității. Începe să își definească mai clar valorile, apartenența și locul în grup, iar părerea celorlalți capătă o greutate tot mai mare. În acest context, prejudecățile legate de etnie sau religie pot fi influențate de ceea ce copilul vede și aude în familie, de grupul de prieteni, de mediul școlar și de conținutul la care este expus. Ele pot deveni mai puternice atunci cand anumite grupuri sunt prezentate ca fiind inferioare, periculoase sau foarte diferite.
Tocmai de aceea, școala are un rol important în prevenirea acestor atitudini. Activitățile și materialele despre diversitate, empatie, gândire critică și acceptarea diferențelor, dar și proiectele comune și interacțiunile pozitive între copii din medii diferite pot reduce stereotipurile și pot contribui la un climat școlar mai sigur și mai inclusiv.
De asemenea, și părinții au un rol important. Este util sa fie atenți la limbajul pe care-l folosesc acasă, la mesajele pe care copilul le preia din mediul online și la felul în care vorbește despre persoane din alte grupuri. Discuțiile deschise, încurajarea empatiei și a contactului cu persoane diferite pot contribui la formarea unor atitudini mai echilibrate.
„Bullyingul, respingerea socială și mediul online favorizează apariția agresivității”
– Ce factori de risc apar cel mai des în familie, în școală și în mediul online?
– Agresivitatea severă la copii și adolescenți poate fi asociată cu o combinație de factori individuali, familiali și sociali. În familie, vorbim despre conflicte intense, expunere la violență, disciplină excesiv de dură sau inconsecvență și dificultăți de comunicare.
În școală, bullyingul, respingerea socială și conflictele repetate pot contribui la accentuarea comportamentelor agresive. La acestea se adaugă și mediul online, unde hărțuirea sau expunerea la conținut care promovează violența pot amplifica anumite vulnerabilități, deși dovezile privind o relație directă de cauzalitate sunt limitate.
Este esențial, însă, să diferențiem factorii de risc de cauzele directe. Faptul că un copil este expus unor astfel de experiențe nu înseamnă că va dezvolta comportamente violente.
„Există o diferență între ceea ce copilul manifestă în mediul școlar și ceea ce gândește sau trăiește în plan personal”
– Din informațiile pe care le avem de la profesori, elevul nu făcuse niciodată probleme. Totuși, pe TikTok, el a scris că așteaptă momentul acesta de 8 luni, potrivit unor imagini atribuite lui. Cum se explică diferența dintre ce văd adulții și ce ascunde un copil care nu dă astfel de semne?
– Faptul că un adolescent nu prezintă probleme de comportament vizibile nu înseamnă neapărat că nu se confruntă cu dificultăți emoționale sau că nu are preocupări despre care adulții din jur nu știu. Există o diferență între ceea ce copilul manifestă în mediul școlar și ceea ce gândește sau trăiește în plan personal.
Cercetările americane realizate de U.S. Secret Service, în special studiul Protecting America’s Schools în 2019, au identificat o serie de semnale care au precedat unele atacuri școlare. Printre acestea se numără amenințările directe sau indirecte, exprimarea dorinței de răzbunare, preocupările legate de arme sau de alte atacuri, schimbări importante de comportament și, în anumite situații, pregătirea concretă a unui atac.
Un aspect important este că, în toate cele 41 de cazuri analizate, au existat anterior comportamente care au provocat îngrijorare celor din jur. Asta nu înseamnă că aceste semnale au fost întotdeauna recunoscute sau că ar fi permis anticiparea cu certitudine a atacului.
Ce alte semne poate identifica un adult
– Ce alte semnale ar putea observa un profesor, un părinte sau colegii?
– Poate observa schimbări importante de comportament precum izbucniri frecvente de furie și agresivitate, amenințări directe sau indirecte la adresa altor persoane, preocupare excesivă pentru arme sau atacuri violente, interes pentru persoane care au comis acte de violență, mesaje sau postări online cu conținut amenințător sau încercări de procurare a armelor sau pregătirea unui atac.
Important însă este că aceste semnale nu înseamnă automat că un adolescent va deveni violent. Contează contextul, frecvența, intensitatea și asocierea lor. Amenințările concrete și pregătirile pentru un atac necesită intervenție imediată.
„Un impact și asupra copiilor care au asistat sau au fost în apropiere”
– Ce poate face pentru prevenție un adult care vede o astfel de postare?
– Un adult care observă o astfel de postare ar trebui să anunțe părinții, conducerea școlii și persoanele responsabile de siguranța elevilor. Dacă mesajul contine amenințări sau indicii privind pregătirea unui atac, este necesară și sesizarea poliției. De asemenea, este important ca postarea să nu fie redistribuită. Nu este responsabilitatea adultului să stabilească dacă amenințarea este reală, ci să nu o ignore și să transmită informația celor care pot evalua riscul și care pot interveni.
– Ce înseamnă acest incident pentru elevii care au fost martori la atac?
– Un astfel de eveniment poate avea un impact important și asupra copiilor care doar au asistat sau au fost în apropiere. Pot apărea frică, anxietate, tulburări de somn, hipervigilență, dificultăți de concentrare, evitarea școlii sau simptome de stres posttraumatic. Studiile arată că riscul este mai mare cu cât expunerea la eveniment a fost mai directă și la copiii care aveau deja anumite vulnerabilități. În același timp, nu toți copiii vor dezvolta o tulburare psihologică. Pentru mulți, aceste reacții se reduc treptat, mai ales atunci cand exista sprijin din partea familiei, școlii și din partea adulților apropiați.
Semnele de alarmă apar atunci când aceste reacții sunt intense, persistă în timp sau interferează cu funcționarea copilului. De exemplu, refuzul constant de a merge la școală, coșmarurile repetate, atacurile de panică, retragerea socială, scăderea bruscă a performanțelor sau exprimarea unor gânduri de auto-vătămare sunt motive pentru o evaluare de specialitate. Dacă apar astfel de semne, este recomandat ca părinții să apeleze la psihologul școlar, la un psihoterapeut sau la psihiatrie pediatrică.
Cum s-a produs atacul
Incidentul a avut loc la prima oră de cursuri, când profesoara de matematică preda la o clasă a VI-a. El și-a înjunghiat profesoara în zona capului.
Cu câteva zeci de minute înainte de atac, elevul a anunțat pe contul său TikTok ce va face, a scris site-ul local Bistrițeanul. Un cont de TikTok cu numele de utilizator andy_1919_14 a postat luni dimineață o serie de story-uri, în care băiatul susține că pregătea atacul de opt luni. El apare în imagini purtând o cagulă și o cască de airsoft. Site-ul local Bistrițeanul scrie că acest cont aparține elevului de clasa a VII-a.
„Pregătesc asta de 8 luni de zile! Ne vedem în Valhalla! O fac! Habar nu au cât sunt de periculos!” a anunțat acesta în video și story-urile postate.
Contul acestuia reposta conținut extremist.
Contactat de HotNews, inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că elevul „nu era în evidențele școlii cu probleme, nici agresive, nici de comportament”.
„Nu sunt în măsură să vă spun exact despre schimbările de comportament, ele vor fi verificate la consilierul școlar. Nu știu să se fi observat schimbări de comportament. Am înțeles că de când a venit era puțin mai singuratic, nu prea se integra în colectiv, dar nu am informații că s-ar fi schimbat ceva în comportamentul lui”, a spus inspectorul școlar din Bistrița.
