INTERVIU Cum se vede din Polonia retragerea de trupe americane de pe teritoriul României. „Pe flancul estic, fiecare soldat american contează. Putin a început o nouă fază a războiului”

„Ignorarea agresorului înseamnă întotdeauna să îl inviți să facă mai mult”, spune dr. Beata Gorka Winter, expertă în securitate internațională și profesor la Universitatea din Varșovia, într-un dialog cu HotNews. 

SUA au anunțat că vor retrage o parte din trupele prezente în România și că vor păstra în jur de 1.000 de militari dintre cei 1.800-2.000 prezenți la noi în țară. 

Este doar un prim pas în procesul de ajustare a trupelor, administrația Trump urmând să retragă soldați și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Nu se vor retrage trupe și din Polonia, cel puțin nu din informațiile existente la acest moment. 

Ce au făcut președinții Poloniei, Duda și Nawrocki

„Cel mai probabil, neretragerea trupelor de la noi este efectul relațiilor foarte apropiate ale fostului președinte Andrzej Duda, dar și ale actualului președinte Karol Nawrocki, cu președintele Trump. Au călătorit foarte des în SUA, s-au întâlnit cu Trump, au avut multe discuții cu el pe această temă”, spune dr. Beata Gorka Winter, expertă în securitate internațională și profesor la Universitatea din Varșovia. 

Într-o discuție cu HotNews, dr. Beata Gorka Winter vorbește despre impactul deciziei americane asupra securității de pe flancul estic, de unde urmează să fie retrași în total 3.000 de soldați americani. 

„Din perspectiva SUA, această retragere s-ar putea să nu însemne nimic grav, dar pentru noi fiecare soldat american (n.r. prezent pe flancul estic) contează, pentru că ne bazăm în principal pe americani ca factor de descurajare. Iar americanii nu vor să susțină această idee, că doar ei ar trebui să fie un factor de descurajare. Fac presiuni asupra aliaților europeni să fie mai activi”, subliniază analista poloneză care crede că „românii nu se așteptau ca retragerea să fie atât de mare”. 

Crede că retragerea din România e un semnal care privește toată Europa

Anunțul administrației Trump i-a contrariat însă nu doar pe oficialii și experții români.  „Cred că dezamăgirea este destul de răspândită, nu este vorba doar de experții români, ci și de experții de pe flancul estic, pentru că ei își spun: „Și noi am putea urma”. Este ceva ce nu putem înțelege că, în această perioadă foarte tensionată, cu Rusia care nu vrea să oprească războiul, americanii iau această decizie. Este ceva greu de înțeles, dar este, de asemenea, un semnal destul de clar către Europa din partea SUA: „Trebuie să fiți și mai serioși în ceea ce faceți, și nu doar în ceea ce privește investițiile de bani, ci și în trupe reale”, este de părere Beata Gorka Winter.  

În următoarea perioadă, Europa va trebui să acorde mai multă atenție recrutării și pregătirii de forțe militare și echipării lor cu armamentul adecvat, continuă ea.

„S-ar putea reveni la serviciul militar obligatoriu”

„Sunt multe de făcut dinspre partea europeană, iar când Trump își va trimite militarii în Asia, în regiunea indo-pacifică – nu este nimic surprinzător, pentru că ei se concentrează în continuare mai mult pe China, pe apărarea Taiwanului, semnează acorduri de apărare cu țările din acea regiune –  vor distribui mai multe forțe americane acolo. Chiar vineri au semnat un pact de apărare pe 10 ani cu India, așa că se pare că investesc mai mult în direcția Asia”, spune experta. 

Acest lucru va pune presiune pe Europa să își mărească efectivele militare, în contextul scăderii și îmbătrânirii populației. „Majoritatea țărilor europene se gândesc, în primul rând, să facă asta prin diferite tipuri de stimulente și, în al doilea rând, s-ar putea reveni la serviciul militar obligatoriu”, afirmă profesoara poloneză. 

Nu este sigură că SUA își vor păstra și pe viitor prezența militară completă în Polonia. „Vom vedea, nu aș mai fi atât de sigură după ce s-a întâmplat în ultima săptămână”, punctează ea. 

Cer încărcat

În tot acest timp, Rusia pune presiune pe Europa, prin încălcarea spațiului aerian al UE cu drone și aeronave militare. Săptămâna aceasta, avioane de luptă poloneze au interceptat în două rânduri avioane militare rusești aflate în recunoaștere asupra Mării Baltice. Acestea zburau cu transponderul oprit, fără plan de zbor, în spațiul aerian internațional, nu polonez. 

De la începerea războiului din Ucraina, atmosfera pe cerul Uniunii Europene este încărcată. În 2023, forțele aeriene ale NATO din întreaga Europă au decolat de urgență de peste 300 de ori, adică aproape zilnic, pentru a intercepta aeronave militare rusești care se apropiau de spațiul aerian al Alianței. Dronele rusești au trecut de numeroase ori în ultimii trei ani granițele țărilor aflate în vecinătatea conflictului. „Dar acum totul pare mult mai organizat și mai țintit”, spune analista.

Provocările rusești îi forțează constant și pe piloții militari polonezi să se ridice de la sol pentru a verifica situația. Când am fost în estul Poloniei, în apropierea graniței cu Belarus, am constatat că zgomotul produs de avioane militare este o realitate din ce în ce mai prezentă în viețile oamenilor. 

„Poate nu avem forțe ruse terestre și artilerie rusă aici, dar conflictul se simte în spațiul nostru aerian, pentru că (n.r. rușii) zboară foarte des și irită constant apărarea noastră aeriană”, spune specialista în securitate. „Este un nivel ridicat de alertă”, punctează ea.

De ce s-au hotărât polonezii să doboare orice obiect zburător care le încalcă spațiul aerian

În urmă cu o lună, în timpul unui consiliu de securitate al ONU, ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a avertizat Rusia că Polonia va doborî aeronavele care încalcă spațiul său aerian. „Am o singură cerere către guvernul rus: dacă o altă rachetă sau aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune, în mod deliberat sau din greșeală, și este doborâtă, iar resturile cad pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți”, a spus Sikorski. Același mesaj a fost transmis și de premierul polonez Donald Tusk. „Vreau să fiu foarte clar. Vom lua decizia de a doborî obiectele zburătoare fără discuție atunci când încalcă teritoriul nostru și zboară deasupra Poloniei. Nu este loc de dezbatere aici”, a declarat Tusk la o conferință de presă.

Beata Gorka Winter consideră că acest pas „nu este o escaladare a conflictului” și dă exemplul Turciei care a doborât în anul 2015 un avion rusesc Suhoi Su-24 după ce acesta a intrat în spațiul său aerian.

Amenințări și spionaj

 „Au existat sancțiuni din partea Rusiei, dar Rusia s-a abținut ulterior să mai fie atât de liberă să intre în spațiul aerian turcesc. Considerăm că un astfel de pas nu este o escaladare, pentru că Rusia escaladează de la săptămână la săptămână”, crede experta. 

Războiul din Ucraina a demonstrat efectul devastator pe care dronele rusești îl pot avea, continuă experta. „Dronele zboară în jurul bazelor noastre aeriene, așa că ar putea exista un accident și ar putea să ne distrugă avioane F16. Știți, poți distruge multe cu o simplă dronă, așa cum o arată războiul din Ucraina. Așa că nu putem risca o distrugere masivă provocată de aceste dispozitive asupra unei clădiri civile precum o școală sau o grădiniță. Nu putem risca ca o astfel de dronă să omoare copii, cine va aduce înapoi viețile pierdute?”, spune analista. 

Un alt risc pe care îl aduce în discuție este cel de spionaj: „Nu se știe niciodată ce observă sau ce fotografii fac dronele. De asemenea, zborul dronelor rusești deasupra teritoriului altor țări le permite să observe teritoriul ucrainean din diferite unghiuri, ajutând Rusia în război”, continuă ea.

„Ignorarea agresorului înseamnă întotdeauna să îl inviți să facă mai mult”

În septembrie, 20 de drone rusești au intrat în Polonia, care a decis să le doboare. Ceva mai târziu, trei bombardiere rusești au intrat în spațiul aerian al Estoniei și au fost escortate în afara lui de avioanele italiene care patrulau cerul baltic. Beata Gorka Winter este de părere că astfel de provocări ale Rusiei nu ar trebui ignorate. 

„Am încercat să ignorăm Rusia ani de zile. Și nu numai să o ignorăm, ci și să ne împrietenim cu ea, pentru a o liniști într-un fel. Am dus o politică de împăciuire.  Am încercat să construim legături comerciale, să importăm petrol și gaze, să avem relații culturale, am avut studenți ruși aici. Rușii trăiau în Europa, cumpărau case, îi tratam în mod egal cu cetățenii noștri. Și ceea ce avem în schimb este o situație în care o Rusie, încă bogată în resurse, le pompează în industria militară producând în trei schimburi drone, rachete, rachete de croazieră, luându-ne la țintă”, afirmă Beata Gorka Winter. 

„Ignorarea agresorului înseamnă întotdeauna să îl inviți să facă mai mult”, explică interlocutoarea. 

Crede că războiul purtat de Rusia e într-o nouă fază

Experta subliniază că nu există niciun motiv pentru care avioanele și dronele rusești să ajungă pe cerul Europei. Aceasta e o formă a noii etape a conflictului purtat de Moscova.

„Nu pot spune că au făcut-o din greșeală, pentru că toate rutele aeriene sunt stabilite. Sunt ca bătute în piatră. Dacă vor să ajungă la Kaliningrad, știu cum să o facă. Dacă nu urmează rutele normale, înseamnă că încearcă să ne spioneze. Și nu le mai putem permite să facă asta”, spune ea.

A intrat războiul din Ucraina într-o nouă fază? „Cred că da”, răspunde experta poloneză. Presiunea pe care Rusia o pune pe țările europene este o strategie pentru a opri asistență militară. „Ceea ce vede Rusia este că, dincolo de ezitările lui Trump, Uniunea Europeană este hotărâtă să sprijine Ucraina și să aibă Ucraina ca membru în viitor. 

„Putin vrea să oprească asistența europeană pentru Ucraina”

Putin, spune experta, „este perfect conștient că, dacă trimite drone în țările europene, atunci am putea începe să credem că poate nu suntem în măsură să sprijinim Ucraina atât de mult, nu mai putem să le trimitem sisteme de apărare antiaeriană, deoarece avem nevoie de toate aceste dispozitive, aici pe teritoriul nostru. Putin vrea să oprească asistența europeană pentru Ucraina”, afirmă Beata Gorka Winter.

În opinia expertei poloneze, viitorul războiului depinde tot mai mult de coeziunea europeană. Ea consideră că victoria Ucrainei va depinde în principal de sprijinul constant al Europei și de abordarea sa fermă,  inclusiv prin sancțiuni, mai degrabă decât de ajutorul oferit de Statele Unite. „Dacă Ucraina va câștiga, sprijinul Uniunii Europene va fi decisiv”, spune ea.