INTERVIU În țara lui Maduro: Un român care a traversat Venezuela cu bicicleta povestește ce a văzut. „Socialismul a dezintegrat societatea. Erai jefuit și dacă te așezai la o bere”

Radu Păltineanu a vizitat Venezuela de două ori: în 2016 și în 2025. „La început e greu până instalezi socialismul, îi jupoi pe toți, îi faci pe toți să sufere, pleacă milioane și după aia se instalează o beznă a minții și o noapte a istoriei și aia e. Asta am simțit la nouă ani distanță față de prima oară când am fost acolo”, spune Păltineanu într-un interviu pentru cititorii HotNews.

Radu Păltineanu este un aventurier, care a parcurs pe bicicletă, timp de 3 ani și 3 luni, Americile de la Nord – din Alaska – la Sud, în Patagonia, Argentina. În Venezuela a ajuns prima dată în octombrie 2016 și a petrecut acolo două luni, timp în care a văzut țara în mai multe forme: cu peisaje „extraordinare”, dar și cu „cozi la magazine” și oameni „sărăciți, care nu știau cum să se descurce de la o zi la alta”. 

„Am văzut foarte multă tristețe”

„Contrastul este uluitor între natura extraordinară și aproape prea puțin atinsă de om și dezastrul socio-economic din Venezuela”, spune Păltineanu, despre țara pe care a cunoscut-o în 2016.

Experiența lui în țările pe care le vizitează e una cât mai autentică. Asta s-a întâmplat și în Venezuela: a călătorit fără ghid și stat cazat la localnici. „Am văzut foarte multă tristețe”, amintește despre perioada din țara sud-americană.

Spune că mulți dintre cei pe care i-a cunoscut în 2016 nu mai sunt azi în Venezuela. În orice altă țară din America de Sud în care a ajuns, afirmă că a găsit „comunități enorme” de venezueleni. 

„Am ajuns acolo în cea mai neagră perioadă a Venezuelei”

Radu Păltineanu povestește că erau „cozi imense” la magazine, care aminteau de România de dinainte de Revoluție. Se găseau câteva produse, subsidiate de stat. Pentru celelalte, era nevoie de dolari, pe care mare parte a populației țării nu îi avea. 

„Țara era chiar rău, rău, rău”, subliniază el.   

„Ca străin, prețurile nu erau o problemă, dar pentru cei care sunt captivi sistemului, e o problemă, pentru că nu ai de unde să scoți banii respectivi. În 2016, cred că am ajuns acolo în cea mai proastă și neagră perioadă a Venezuelei”, adaugă bărbatul.

Jafurile erau „în toi”, iar viața „în oraș” aproape că nu exista. Nu existau terase sau restaurante: „Dacă cineva se punea la o cafea sau la o bere la terasă, putea fi jefuit instant”. 

Căutat de o bandă pentru 20 de dolari

Păltineanu își amintește de o experiență pe care a avut-o în orașul din centrul Venezuelei, Calabozo, cu 170.000 de locuitori. A încercat să ocolească, în traseul său, coasta, acolo unde se află și capitala Caracas, pentru că era o zonă mai periculoasă.

„În Calabozo, păream singurul străin. Cine Dumnezeu în 2016 se punea pe bicicletă și traversa Venezuela? S-a dat vestea că există un străin în localitate. A doua zi am aflat că am fost căutat în hotel de niște bandiți, care știu că străinii au dolari la ei. Probabil că aveam 20 de dolari, dar pentru ăia riscam să fiu omorât”, povestește bărbatul. 

„Socialismul a dezintegrat societatea și straturile acesteia”

Spune că ce a vrut să vadă în 2016 a fost „cum arată o societate socialistă”. Consideră că regimul din Venezuela – bolivarianism – este „ceva între comunism și socialism”.

„Când traversezi dincolo de dezastrul ăsta cu jafuri și pericol, vezi cum socialismul a dezintegrat societatea și straturile acesteia. Vedeai clădiri neterminate, din zvâcul lui Hugo Chavez de la început și din banii pe care îi avea din petrol. S-a apucat de foarte multe proiecte care, multe din ele n-au fost niciodată duse la bun sfârșit. E o societate care s-a pus pe socialism, dar care a eșuat total”, mai spune aventurierul.

În aproape 10 ani, „nu s-a schimbat nimic”

În 2025, în noiembrie, Radu Păltineanu s-a întors în Venezuela alături de alți șase aventurieri, cu care a urcat timp de cinci zile Tepuiul Roraima și a văzut Cascada Angel.

L-am întrebat pe Păltineanu și care sunt diferențele pe care le-a observat el, între 2016 și 2025. 

„Fundamental nu s-a schimbat nimic în Venezuela față de 2016”, răspunde el. „Dar sunt câteva schimbări mici”, adaugă. 

„Se instalase acea acalmie a tuturor regimurilor dictatoriale”

La nivel de societate, crede că acum e „mai așezată, nu mai simțeai în aer frica aia de a fi jefuit atât de tare. Asta nu înseamnă că s-au calmat și nu mai există cazuri de violență”. Înseamnă altceva, crede călătorul. 

„Parcă se instalase acea acalmie a tuturor regimurilor dictatoriale. La început e greu până îl instalezi, îi jupoi pe toți, îi faci pe toți să sufere, pleacă milioane și după aia se instalează o beznă a minții și o noapte a istoriei și aia e. Asta am simțit la nouă ani distanță față de prima oară când am fost acolo”, mai spune Păltineanu.

Țara s-a dolarizat

O altă schimbare prin care a trecut țara a fost dolarizarea, adică folosirea dolarilor pentru plăți, încasări sau depozite financiare. Prețurile, însă, „au sărit în aer” și nu mai există produse subsidiate. Contrabanda a fost și ea normalizată, fiind „regula cu care se face comerțul în Venezuela în acest moment”.

„Pentru mine, ca străin care vin acolo pregătit să cheltuie totuși niște bani pe turism și să viziteze țara și să lase ceva comunității locale, mi se părea, în unele cazuri, incredibil de scump: 15 dolari o masă la un popas”, exemplifică bărbatul.

A remarcat și că securitatea în rândul străinilor era mai ridicată: „Cred că încercau să le demonstreze americanilor că s-au pus pe treabă, ca să îi prindă pe narcotraficanții care traversează țara”.

Resemnarea

„În 2016, exista acea polarizare în societate: chaviști și anti-chaviști. În 2025, nu am mai simțit lucrul ăsta. Era o resemnare. Și plutea în aer această posibilă invazie americană, despre care nimeni nu vorbea deschis, tare”, spune Radu Păltineanu.

El susține că „în orice fel de astfel de regim totalitar, oamenii își pierd speranța”. „Resemnare”, e cuvântul pe care îl folosește ca să sumarizeze reacția societății de azi. Mulți au plecat, iar cei care au rămas, au acceptat regimul. 

Invazia americană „plutea în aer”

Radu Păltineanu și grupul de aventurieri s-au întors în România cu trei zile înainte ca Donald Trump să declare spațiul aerian al Venezuelei „închis în întregime”, în 29 noiembrie. 

Spune că îi întreba pe localnici ce se vor face dacă vor fi atacați de americani. „Nu, nu. E OK”, e răspunsul pe care îl primea. 

În cazul lor, ca turiști care au mers într-o zonă sălbatică, „totul era normal, simțeai sistemul mult mai puțin sau deloc”.

Existau însă „șușoteli”, pentru că nimeni nu avea curaj să vorbească tare despre o posibilă răsturnare a regimului lui Nicolas Maduro. 

Eliberarea

„Așteptau poate chestia asta (n.r. invazia americanilor), dar nu credeau că se va întâmpla cu adevărat. Plutea toată această poveste cu Trump și o posibilă invazie americană. N-am simțit că era o discuție activă, dar nici nu are cum să existe o discuție activă vorbind totuși de o țară și un regim aproape totalitar”, explică el modul în care era percepută în Venezuela o posibilă invazie a SUA. 

După „ani de suferință și de lipsuri”, Radu Păltineanu crede că arestarea lui Nicolas Maduro de americani e „o eliberare”. 

„Cred că foarte multă lume se bucură în momentul ăsta și se bucura oricum de a scăpa de acest individ. Sunt din ce în ce mai puțini oameni care au beneficii reale de la regim, în Venezuela, și atunci mulți sunt foarte fericiți să îl înlocuiască cu orice altceva”, adaugă el.