Iohannis, către primari: PNDL trebuie regândit, nu desființat

Președintele Klaus Iohannis susține că PNDL nu trebuie desființat, ci regândit, mesajul fiindu-le transmis primarilor care participă la adunarea generală a Asociației Comunelor din România.

„Foarte mulți dintre dumneavoastră ați implementat, în comunele pe care le reprezentați, proiecte finanțate prin PNDL. Și au fost bani mulți, uneori, și proiecte reușite în multe cazuri. Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare, însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea, spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că este nimeni în această sală care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice sau la decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate”, a spus Iohannis.

Cele mai importante declarații:

• În primul meu mandat de Președinte am mers mult prin țară și m-am întâlnit cu mulți primari. Știu, așadar, că există o serie întreagă de probleme care apasă greu pe umerii comunităților locale și, implicit, pe umerii primarilor, și, tocmai de aceea, mă voi referi punctual la câteva dintre ele.
• Am susținut, în repetate rânduri, că dezvoltarea comunităților locale nu poate fi realizată în absența fondurilor, care nu doar că trebuie să fie suficiente pentru a acoperi nevoile de pe plan local, ci trebuie să aibă și o alocare predictibilă. Exemplul ultimilor ani ne-a arătat ce rezultate dezastruoase se pot genera prin politici care nu țin cont de aceste premise esențiale.
• Bugete construite nerealist, ignorarea unor reguli elementare privind finanțele publice, subfinanțarea cronică a necesarului de investiții, fonduri alocate după bunul plac al puternicilor zilei, toate aceste practici au blocat pur și simplu dezvoltarea comunităților.
• Acea perioadă, marcată de incompetență și diletantism, s-a încheiat, în sfârșit. Actualul Guvern nu doar că a crescut alocările pentru acest an, dar are, ca priorități, dezvoltarea rurală, sprijinirea comunităților locale prin programe finanțate atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene, modernizarea și eficientizarea administrației publice locale.
• Eu sunt sigur că procesul de reformare și modernizare va intra în linie dreaptă imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voința cetățenilor și îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.
• În acest program de modernizare, satul românesc este o componentă esențială, iar una dintre priorități este ca marile programe naționale de investiții în mediul rural să fie reconfigurate, astfel încât să existe o transparentizare a acestora și o gestionare corectă a fondurilor publice.
• Foarte mulți dintre dumneavoastră ați implementat, în comunele pe care le reprezentați, proiecte finanțate prin PNDL. Și au fost bani mulți, uneori, și proiecte reușite în multe cazuri. Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare, însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea, spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că este nimeni în această sală care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice sau la decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate.
• Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă și responsabilă. De asemenea, un program absolut necesar și care va aduce beneficii certe comunităților locale este cel care vizează extinderea rețelei de gaze, anunțat deja de actualul Executiv. În 2018, de exemplu, s-au distribuit gaze naturale în doar 945 de localități din România, ceea ce înseamnă că doar aproximativ o treime din populație este conectată la rețeaua de gaze. Este un procent îngrijorător, care trebuie să ne determine să acționăm.
• Mediul rural nu poate fi condamnat, la infinit, la sărăcie și subdezvoltare. Aproape jumătate din populația României nu este conectată la sistemul de canalizare și doar unul din trei români care locuiesc în mediul rural este deservit de sistemul public de alimentare cu apă. Trebuie să intrăm în normalitatea secolului în care trăim, iar investițiile trebuie să se realizeze ținând cont de nevoile din teritoriu.
• Nu trebuie să mai vedem parcuri excesiv pavoazate și costisitoare, amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condițiile în care localitățile respective nu sunt racordate la rețeaua de apă sau de canalizare. Cu alte cuvinte, nu ne mai permitem să avem subdezvoltare și risipă.
• Avem, totodată, nevoie de programe dedicate dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural, de posibilități concrete de atragere a tinerilor în agricultură și de valorificarea întregului potențial al patrimoniului cultural de care dispune fiecare colectivitate locală.
• Dacă tot vorbim despre bani, veți fi de acord cu mine că alocările de la bugetul de stat nu reprezintă singura sursă de finanțare a funcționării și dezvoltării autorităților locale.
• Așadar, accesarea fondurilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administrație din România și mulți dintre dumneavoastră ați făcut lucruri admirabile cu acești bani. Așa cum știți, în această perioadă se discută, la nivel european, Cadrul Financiar Multianual, adică bugetul UE pe următorii ani, sursa acestor fonduri.
• Am susținut, chiar în ultima întâlnire pe care am avut-o cu Președintele Consiliului European, că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să aibă o finanțare corespunzătoare și condiții de implementare flexibile, pentru că doar așa pot fi recuperate decalajele de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
• Investiția în educație înseamnă investiția în viitor, iar copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleași condiții ca și cei care învață în marile orașe.
• Depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări. Pentru a găsi soluțiile adecvate acestor probleme grave, unele chiar critice, este necesară o abordare integrată, pe termen lung, care să implice atât autoritățile centrale, cât și pe cele de la nivel local. Cu alte cuvinte, să nu mai „peticim”, ci să creăm programe concrete, gestionate riguros și, mai ales, predictibil, prin care școala românească de la sat să ajungă și ea în secolul XXI.