Iosif Demian trage un semnal de alarma: negativul filmului "Nunta de piatra" e in pericol!

Revenit in tara pentru o scurta perioada din Australia (unde locuieste din anii 80), directorul de imagine al filmului „Nunta de piatra”, realizat in urma cu 40 de ani de catre Mircea Veroiu si Dan Pita, a descoperit intamplator ca negativul acestuia e degradat si ca ar putea disparea in 10 ani.

Iosif Demian a povestit pentru HotNews.ro cum a descoperit ca „Nunta de piatra”, filmul la care a lucrat acum 40 de ani, unul dintre cele mai valoroase filme romanesti din toate timpurile, are probleme:

„Intamplarea a facut sa fiu chemat de curand sa particip la etalonajul unei copii a filmului *Nunta de piatra*, respectiv a unei copii a filmului *Duhul aurului*. Intrucat Laboratoarele Kodak din Bucuresti nu aveau o procesare alb-negru, s-a facut o intelegere cu Kodak-ul din Bulgaria si cele doua negative au fost trimise acolo in vederea realizarii copiilor.

Trebuia sa ma duc sa etalonez copia astfel incat sa corespunda cat mai bine intentiilor mele de inceput. Din pacate, n-am putut participa si pana la urma am facut etalonarea la telefon cu etaloneuza de la Sofia. M-a surprins faptul ca de cateva ori a spus ca starea negativului filmului *Nunta de piatra* e precara si ca ea crede ca acest negativ n-o sa reziste mai mult de 10 ani.

Mi s-a parut ca exagereaza dar, cand copiile au revenit, le-am vazut in conditiile cele mai bune si a trebuit sa recunosc ca avea dreptate. Negativul e zgariat pe toata lungimea pentru ca unele copii care au fost facute la un moment dat au fost facute in conditii precare.

Apar si niste fluctuatii pe emulsie, ca si cum s-ar fi turnat cafea peste negativ, ceea ce inseamna ca emulsia a fost deja atacata. In plus, sunt cateva locuri, mai ales la sfarsit de bobina, unde filmul s-a rupt si a fost foarte brutal lipit, deci lipsesc fotograme.”

Aceasta descoperire intamplatoare l-a facut pe cineast sa sune alarma. A vorbit cu Dan Pita si cu Eugen Serbanescu (directorul general al Centrului National al Cinematografiei), a revazut filmul impreuna cu Dan Pita si au fost de acord ca ceva trebuie facut.

Ideea unei echipe care sa se apuce imediat de treaba, beneficiind de fonduri speciale (poate chiar si de fonduri europene) pare pentru Iosif Demian necesara si imperioasa.

Arhiva Nationala de Filme din Romania se straduieste sa pastreze filmele in conditii cat mai bune de umiditate si temperatura dar, din pacate, ea nu a facut copii pentru negative, astfel incat sa fie sigura ca ele se vor pastra. Negativele ANF sunt, astfel, unice.

„In SUA se fac dupa un negativ cateva negative de siguranta, care sunt trimise in diferite localitati. Primul lucru pe care il fac americanii e sa se asigure ca exista un negativ care e pastrat intact si de care nu se atinge nimeni”, spune Iosif Demian, adaugand ca la noi, daca se face o restaurare urgenta, dupa acea copie digitala s-ar putea trage mai multe copii.

Cand sunt restaurate, filmele sunt transpuse in digital, corectarea avand loc pe acest suport. La sfarsit, din aceasta copie digitala se poate reface negativul, care nu e cel original dar care, din punct de vedere calitativ, il depaseste pe acesta.

Exista programe speciale de restaurare. De pilda, cu un singur program se pot sterge zgarieturile de pe un intreg film, cum e cazul filmului „Nunta de piatra”, ale carui zgarieturi pe lungime provin din aparatul de copiat. Se pare ca s-au tras doar noua copii dupa acest film, de la realizarea lui si pana acum.

• O restaurare amanata din lipsa de fonduri

Vestea buna este ca restaurarea se poate face chiar in Romania, pentru ca Laboratoarele Kodak au tehnologia necesara. Daca autorii filmului „Nunta de piatra” considera ca trebuie luate masuri urgente, oficialitatile spun ca tot ce se face e conditionat de lipsa fondurilor, restaurarea fiind scumpa.

Contactat de HotNews.ro, directorul general al Centrului National al Cinematografiei (CNC), Eugen Serbanescu, a refuzat sa faca o declaratie transanta, dand de inteles ca CNC ar fi cerut niste bani de la buget, iar bugetul nu e inca aprobat.

„Inca studiem problema si speram ca la anul sa fim mai clari”, e tot ce a spus Eugen Serbanescu. El a fost de acord ca „Nunta de piatra” apartine patrimoniului cinematografic national, dar a mai spus ca restaurarea e o procedura mult mai costisitoare decat refrisarea (care se face in permanenta la Arhiva Nationala de Filme.).

Cat priveste eventualele fonduri europene care ar putea fi accesate, directorul general al CNC a mai declarat ca, din cate stie, Uniunea Europeana nu da bani pentru restaurarea filmelor.

Pana acum, singurul film care ar fi trebuit sa beneficieze de o restaurare completa a fost „Padurea spanzuratilor” de Liviu Ciulei, prezentat in 2007 la Cannes, in spectacol de gala, fundatia initiata de Martin Scorsese, World Cinema Foundation (lansata cu acea ocazie) punand filmul lui Liviu Ciulei pe o prima lista de filme a caror restaurare intentiona sa o sustina.

Surse din CNC sunt de parere ca dupa „Nunta de piatra” s-ar putea face un internegativ in primele sase luni ale lui 2011, daca vor fi bani, dar ca despre restaurare nu se poate vorbi deocamdata din lipsa fondurilor, mai ales intr-un nou an de criza.

In 2010 s-a reusit, totusi, realizarea unui alt internegativ, pentru „De ce trag clopotele, Mitica?”, operatie si ea costisitoare – circa 8000 de euro. Internegativul e un pas spre un negativ nou, daca ar exista si banii necesari. (Tehnic vorbind, un internegativ e un negativ realizat dupa o copie pozitiva de mai buna calitate.).

Aceleasi surse din CNC spun ca in urma cu cateva luni a fost facuta, dupa multa vreme, o copie noua la „Nunta de piatra”. Este exact copia despre care vorbeste Iosif Demian. Cand acesta a revazut impreuna cu Dan Pita o copie si mai veche a filmului, ea avea aceleasi semne de degradare, semn ca negativul a fost zgariat cu mult timp in urma.

Daca Arhiva Nationala de Filme si Centrul National al Cinematografiei fac tot ceea ce pot face, in limita bugetului, pentru buna conservare a patrimoniului cinematografic, poate ca e nevoie de un program national care sa fie finantat separat si sustinut prin toate parghiile posibile.