Istoria la cinema: primul proiect de educatie cinematografica bazat pe o materie scolara se desfasoara in Cluj-Napoca

Ora de Istorie se muta din clase, in cinematograf, in cadrul primului proiect de educatie cinematografica ce se concentreaza pe o materie din curricula scolara. Programul se desfasoara in Cluj-Napoca, unde mai multi liceeni vor invata sa editeze, sa monteze imagini video, sa faca video-eseuri, dupa ce vor viziona si dezbate 4 filme despre momente din istoria Europei. Regizorul Tudor Giurgiu, care conduce asociatia ce deruleaza in Romania acest proiect, a explicat pentru HotNews.ro ca elevii intra in contact cu „metode mai altfel de studiu si de intelegere a istoriei”.

Programul „Teaching European History through Cinema” este initiat de Asociatia Generala Italiana a Artelor Spectacolului si se implementeaza in 4 tari europene: Italia, Romania, Bulgaria si Slovenia. Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea calitatii orelor de istorie, aprofundarea intelegerii evenimentelor istorice importante pentru Europa si cresterea popularitatii filmului european in randul elevilor de liceu.

In Romania, proiectul se deruleaza la Cluj-Napoca. Profesorii de Istorie din judet au aflat despre program de la Inspectoratul scolar judetean, iar 20 dintre acestia se pregatesc de o prima etapa de formare, a explicat pentru HotNews.ro Laura Ducu, responsabil de comunicare in acest proiect. Formarile se desfasoara pe 12 martie, la Liceul Teoretic „Nicolae Balcescu” din Cluj-Napoca.

Incepand cu 16 martie, elevii vor participa la proiectii in cinematografe. Organizatorii au precizat ca in acest moment definitiveaza catalogul filmelor. Este vorba despre filme de „fictiune, nu documentare, si au rolul de a stimula gandirea elevilor si de a-i face sa vada cum a declinat un artist evenimentele concrete pe care ei le-au invatat la ora de istorie, ce perspective a adus si cum le-a transpus” pe ecran, a declarat Laura Ducu.

Proiectiile din cinematografe vor fi urmate de dezbateri, dupa care elevii vor avea ca sarcina sa realizeze video-eseuri, pornind de la oricare dintre cele 4 filme si de la mesajele pe care le transmit. „Ce anume este un video-eseu, cum se face el – toate lucrurile astea vor fi explicate in formarile pe care le organizam, profesorii vor avea suport din partea noastra si dupa ce se termina formarile, daca vor avea intrebari„, a adaugat Ducu.

Aceasta a precizat ca nu este nevoie de elemente tehnice exterioare scolii: „In video-eseuri, daca elevii vor sa adauge secvente, atunci le pot filma cu telefonul. Ne raportam la mediile de comunicare pe care elevii deja le au. Video-eseurile pornesc de la filmele pe care elevii le vad. (…) Din tot filmul, aleg 3-4 cadre de 20 de secunde si le remonteaza, cu propria viziune. Noi o sa facem un ghid cu ce programe gratuite se pot descarca pe calculator ca sa le foloseasca la editarea imaginilor si le vom pune noi la dispozitie filmul, daca vor avea nevoie de el sa il descarce si sa faca aceste mici montaje„.

Cele mai bune 3 video-eseuri din fiecare tara vor fi urcate pe platforma internationala a proiectului – www.tehcproject.com, care va fi lansata tot la jumatatea lunii martie.

„Primul an de proiect se va termina cu alegerea castigatorilor, iar din anul doi planul este sa se extinda, deci sa se adauge si alte orase, dar continuand proiectul si la Cluj„, a declarat Laura Ducu.

Tudor Giurgiu

Foto: Hotnews

In Romania, proiectul este implementat de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc (APFR), condusa de regizorul Tudor Giurgiu. Acesta a explicat pentru HotNews.ro ca a primit propunerea „din partea unor parteneri italieni si mi s-a parut inovator si in contexul unei preocupari personale pentru reanalizarea si reevaluarea istoriei, in special pentru copii. Am un baiat de 10 ani jumate, vad ce probleme sunt in scoala si mi se pare important sa le oferim copiilor si metode mai altfel de studiu si de intelegere a istoriei„.

„Spre exemplu, la Scoala Altfel exista deja o comoditate in a alege trasee sau subiecte: vizita la fabrica de ciocolata, mers la teatru sau la teatru de papusi. Dar foarte putini isi pun problema ca poate ar fi util sa faca un atelier in care copiii sa invete despre cum se face un film de animatie, sa se joace cu plastilina si sa cheme 2 profesori care sa ii filmeze. Sunt lucruri care tin de ABC-ul si de formarea unui copil„, a afirmat Tudor Giurgiu.

Regizorul a precizat ca „planul meu si al echipei de la TIFF ar fi ca prin acest proiect educativ, dar si prin alte proiecte de educatie cinematografica, sa convingem Ministerul Educatiei ca educatia media virtuala ar trebui sa existe cel putin in programul optional prevazut atat la ciclul primar, cat si la ciclul gimnazial. Comisia Europeana a spus in nenumarate randuri ca media literacy ar trebui sa fie una din prioritatile anilor urmatorilor, apropo de includerea in curriculumul national. Din pacate, in Romania nu am auzit pe niciun ministru sau oficial din toate guvernele din ultimii ani care macar sa mentioneze necesitatea includerii educatiei audio-vizuale in programa„.

„Cred, de fapt, ca e important pana la urma sa lucrezi direct cu profesorii si cu directorii de scoala, cred ca ei sunt cei mai deschisi si cei care trebuie sensibilizati si motivati sa inteleaga ca dezvoltarea unui elev trebuie sa se faca si prin media„, a continuat Giurgiu.

Regizorul a anuntat ca „pasul urmator in directia asta este un film documentar pe care colegii mei de la TIFF il pastoresc si pe care il vom distribui in toata reteaua de cinematograf din Romania din 21 aprilie. Filmul se cheama Romania neimblanzita. Nu este un film despre istorie, e un proiect de documentar care cred ca ar trebui sa existe in toate proiectele de tip Scoala altfel, ar trebui sa fie o datorie pentru profesori sa isi duca copiii la acest documentar„.

„Mi se pare ca este un film in primul rand educativ si extrem de special despre acea Romanie pe care multi dintre romani nu apuca sa o cunoasca, fie ca nu au bani sa mai calatoreasca si sa mai vada tara si locurile salbatice unde se ajunge greu, fie pentru alta categorie de venituri sunt copii care ajung sa vada Dubaiul inaintea Parangului„, sustine Tudor Giurgiu.