Iubire de sine sănătoasă sau narcisism? Cum faci diferența între ele în relații și manifestările la femei și bărbați

Identificarea unui narcisist este dificilă. Și, descoperit, ar putea să nu afecteze relația atâta vreme cât nu se manifestă extrem, ceea ce s-ar încadra sub denumirea de tulburare de personalitate narcisistă. De-abia aici încep problemele. Cum recunoști un narcisist și ce riscuri implică relația cu astfel de oameni.

Una din teoriile cu privire la narcisism (Heinz Kohut) încadrează narcisismul în procesul normal al dezvoltării. „Nu prezența sau absența sentimentului de grandoare fac din cineva un narcisist, ci internalizarea acestui sentiment (extinderea acestei caracteristici asupra întregii identități)”, spune Elena Iorga, psihoterapeut de cuplu și familie în cadrul Clinicii Oana Nicolau, parte din Rețeaua de sănătate Regina Maria. Psihoterapeutul explica marea diferență dintre iubirea de sine sănătoasă și semnele unei tulburări de personalitate narcisistă.

Este narcisismul cu adevărat rău?

În copilărie, avem cu toții un sine grandios, care reprezintă dezvoltarea normală a ambiției noastre de putere și admirație. Dacă părinții nu reușesc să satisfacă nevoia de admirație a copilului, sentimentul de sine al copilului începe să slăbească, iar copilul începe să se comporte într-o manieră grandioasă, pentru a obține admirația părinților.

De aceea, nu toate comportamentele narcisice sunt dăunătoare sau semne ale unei tulburări de personalitate narcisiste. O anumită doză de narcisism poate chiar să fie normală și să contribuie la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase. „Când este exprimat în mod adecvat, sentimentul de grandoare are valențe adaptative. Cu toate acestea, când trăsăturile narcisiste devin extreme și afectează negativ relațiile și funcționarea individuală, aceasta poate indica prezența unei tulburări de personalitate narcisistă”, spune psihoterapeutul.

Pentru o diferențiere mai ușoară, să ne amintim că celor cu forme mai adaptative de narcisism le pasă în mod autentic de sentimentele, viața și gândurile celor apropiați. Sunt capabili de relații pe termen lung, pentru că își văd contribuția la situație și fac eforturi să aplaneze conflictele. Cei cu tulburare de personalitate narcisică îi văd pe oameni ca obiecte de pe urma cărora au de profitat.

Cum se naște un narcisist

Narcisismul poate avea rădăcini într-o combinație complexă de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu. În general, nu există o cauză singulară care să determine dezvoltarea narcisismului, ci mai degrabă o interacțiune complexă între diferiți factori.

Pe lângă factorii genetici (există dovezi că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea trăsăturilor narcisiste – concluzii din studiile pe gemeni), factorii de mediu și punctele critice în dezvoltarea personalității au un rol covârșitor.

„Copiii care au fost tratați excesiv de critic sau excesiv de laudativ, fără a li se impune limite, pot dezvolta trăsături narcisiste. Majoritatea narcisicilor s-au confruntat cu părinți reci și antagonici, al căror comportament față de copil a alternat între indiferența rece și o atitudine agresivă, plină de resentiment.”

Elena Iorga, psihoterapeut

Totuși, copilul primește un rol special în cadrul familiei (ex., ca membrul deștept a familiei). Pentru a scăpa de realitatea părinților care îl resping, copilul învață să își folosească poziția specială pentru a evita realitatea (părinții neiubitori). Ca modalitate de apărare, se scindează – în loc să integreze părțile pozitive și negative ale sinelui, copilul internalizează doar aspectele idealizate din sine, proiectând caracteristicile negative asupra celorlalți. Cu timpul, incapacitatea de a obține iubirea și acceptarea, va da naștere sentimentelor de furie (trăsătură definitorie a caracterului narcisic). Acesta este și motivul pentru care viitorul adult se va teme de dependență, văzută ca o vulnerabilitate.

În plus, copiii au tendința de a imita comportamentul părinților sau al altor modele de autoritate. Dacă un copil observă sau este expus la comportamente narcisiste în mediul său, acesta ar putea începe să își dezvolte propriile trăsături narcisice. De asemenea, un copil care a experimentat abandon sau abuz emoțional poate dezvolta mecanisme de apărare narcisice pentru a face față acestor traume, conchide psihologul.

Care este diferența dintre un narcisist și o persoană cu tulburare de personalitate narcisistă

Termenul „narcisist” este adesea folosit în mod generic pentru a descrie o persoană care manifestă trăsături narcisice. Însă, este important să facem distincția între trăsăturile narcisice care pot exista într-o măsură obișnuită în rândul oamenilor și tulburarea de personalitate narcisistă (TPN), care reprezintă un diagnostic medical, spune psihologul.

Narcisistul este o persoană care manifestă trăsături narcisice într-o măsură mai mare sau mai mică. Ocazional, mulți oameni pot avea comportamente sau trăsături narcisice, cum ar fi dorința de a fi apreciați sau nevoia de atenție. În aceste cazuri, aceste trăsături nu sunt considerate patologice și nu afectează semnificativ funcționarea individului sau relațiile sale.

Tulburarea de personalitate narcisistă (TPN) este un diagnostic medical și se referă la o condiție în care trăsăturile narcisice sunt prezente într-o măsură extremă și persistentă, afectând semnificativ viața de zi cu zi a individului. Persoanele cu TPN pot prezenta o grandiozitate exagerată, lipsă de empatie, nevoia constantă de admirație, exploatarea altora și relații interpersonale dificile. TPN poate interfera semnificativ cu funcționarea socială, profesională și personală.

În concluzie, când trăsăturile narcisice interferează semnificativ cu relațiile și funcționarea socială a unei persoane, vorbim despre tulburare de personalitate.

Care sunt caracteristicile unei persoane narcisiste. Între normal și exagerare

Narcisismul se referă la un comportament sau o trăsătură de personalitate caracterizată prin interes exagerat și excesiv față de propria persoană, dorința de a fi admirat și lipsa empatiei față de nevoile și sentimentele altora. O persoană narcisistă tinde să aibă o imagine exagerat de pozitivă despre sine, să se considere superioară față de ceilalți și să caute constant aprobarea și admirarea celor din jur. Chiar dacă este normal și sănătos să ai o atitudine pozitivă față de propria persoană, persoanele narcisiste exagerează, văzându-se speciale și superioare.

„Așa cum Narcisus s-a îndrăgostit de imaginea reflectată în apă, și persoana narcisică și-a făurit o mască, un sine fals, pe care o poartă în public și în care a ajuns să creadă. Și-a făcut o mască de atotputernicie și perfecțiune („nu am defecte”, „ceilalți sunt proști”) pe care o afișează peste tot, pretinde admirație, atenție specială și excesivă, fără suport real și este aproape lipsit de empatie. Sub această mască, însă, se află multă nesiguranță, alături de teama că, la un moment dat, ceilalți vor vedea ce se ascunde, de fapt, în spatele ei.”

Elena Iorga, psihoterapeut

Iată ce forme pot lua nevoia de a fi admirat și lipsa empatiei:

1. Un sentiment exagerat al propriei importanțe: O persoană narcisistă poate fi obsedată de propria sa persoană, având o nevoie constantă de a fi în centrul atenției și de a fi admirată. Va vorbi des despre propriile realizări și calități superioare, despre care are o imagine exagerată și așteptări nerealiste.
2. Fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusețe sau iubire ideală: Persoanele narcisiste pot avea o imagine exagerată a propriilor lor realizări și abilități, crezând că sunt superioare altora și că merită tratament special.
3. Sentimentul că este unic și special și trebuie să interacționeze doar cu persoane sau instituții puternice și deosebite;
4. Necesitatea de admirație: Narcisistul caută în mod constant aprobarea și admirarea celor din jur. Poate deveni anxios sau iritat dacă nu primește recunoașterea pe care o consideră că o merită. Se consideră superior altora. E mincinos patologic, încercând să mențină controlul asupra măștii și a situațiilor și consideră chiar că sunt îndreptățiți să mintă („Toți ceilalți mint”/„Dacă mint primul, câștig.”)
5. Consideră că i se cuvine totul: Se așteaptă să primească tratament preferențial în orice situație și în fața oricui, chiar și a propriului copil.
6. Exploatarea celorlalți: Narcisistul poate utiliza relațiile pentru a-și atinge propriile obiective, fără a lua în considerare consecințele asupra celorlalți. Va exploata oamenii în jurul pentru a-și satisface propriile nevoi.
7. Lipsa empatiei; nu sesizează și nu recunoaște sentimentele și nevoile celor din jur; poate părea insensibil sau puțin interesat de nevoile și sentimentele celorlalți. Acesta este și motivul pentru care este atras de vulnerabilitate (emoționalitatea este considerată slăbiciune, iar persoanele slabe sunt ușor de controlat și îi pot oferi adorație).
8. Invidie față de ceilalți; crede că și ceilalți îl invidiază;
9. Atitudine și comportament arogant și condescendent, Devine furibund atunci când este contrazis, contestat sau nu i se dă suficientă atenție, apelând la comportamente agresive sau pasiv-agresive extreme, pe măsura furiei sale.
10. Gelozie si misoginism: bărbații narcisici privesc femeile ca manipulatoare, ușuratice, nedemne de încredere. Femeile narcisice sunt misandriace – văd bărbații ca fiind „un rău necesar”.
11. Reacții exagerate la critici: Criticile sau respingerea pot fi greu de gestionat pentru un narcisist, care poate reacționa cu furie, defensivă sau dispreț. Poate avea dificultăți în a accepta eșecurile sau critica constructivă.
12. Relații interpersonale tumultuoase: Narcisistul are de regulă relații interpersonale dificile, caracterizate de manipulare, exploatare și schimbări bruște de atitudine. Mulți sunt explozivi în relații.

Cele două tipuri de narcisiști. Care este diferența?

Narcisismul poate varia în intensitate și nu toate trăsăturile menționate trebuie să fie prezente pentru a considera că cineva este narcisist. Este important să observi aceste trăsături în context și să nu tragi concluzii rapide.

De asemenea, psihologul spune că este important să diferențiem între:

Narcisicul grandios / Narcisicul manifest – par mai încrezători în propriile forțe, sunt cei care au învățat din copilărie că sunt superiori celorlalți (mama le spunea, de exemplu, ca sunt soarele de pe cer).

Narcisicul vulnerabil / Narcisicul deghizat – mai sensibil din punct de vedere emoțional, se simte neajutorat, nedreptățit frecvent, se înfurie la fiecare „insensibilitate” a partenerului. Aceștia nu se potrivesc cadrului teoretic standard. Ei se plâng de o stare proastă, nedefinită, de o senzație de insatisfacție față de ei înșiși și relațiile lor. Sunt chinuiți de o stimă de sine extrem de fragilă, din cauza căreia se simt extrem de lezați dacă au cea mai slabă percepție că ar fi luați în derâdere sau dezaprobați. Evită să fie în centrul atenției pentru că le e rușine de dorința reprimată de a fi în centrul atenției, dar și pentru că își păstrează stima de sine evitând situațiile în care ar putea fi supuși criticilor.

Ambele tipuri doresc să se vadă pe sine ca indivizi care merită admirație și posedă valoare dincolo de cea a unei persoane normale.

Cum diferă narcisismul la bărbați și la femei

La bărbați, narcisismul este asociat cu nevoia de putere, iar la femei e asociat cu nevoia scăzută de intimitate. Femeile narcisice sunt mai puțin înclinate cătreagresivitate fizică și mai probabil să fie timide.

Ca tendințe generale, există câteva diferențe notabile în comportamentul narcisist între bărbați, dar pot exista excepții, spune psihologul Elena Iorga.

Iată câteva aspecte care pot diferi:

1. Manifestarea grandiozității: bărbații narcisici pot avea tendința de a-și exprima grandiozitatea în moduri mai evidente și externe, cum ar fi afișarea succeselor materiale sau sociale. În schimb, femeile narcisice pot să își exprime grandiozitatea mai subtil, concentrându-se, de exemplu, pe atractivitatea fizică sau pe abilitățile sociale.
2. Relații interpersonale: Femeile narcisice pot pune adesea mai mult accent pe aspectele relaționale și emoționale ale interacțiunilor sociale. Ele pot să își folosească farmecele personale sau să se implice în relații interpersonale pentru a-și satisface nevoile narcisiste.
3. Sensibilitate la aparențe: Atât bărbații, cât și femeile narcisice pot fi foarte sensibili la modul în care sunt percepuți de ceilalți, dar pot pune accent diferit pe aspectul fizic. Bărbații narcisici pot fi mai preocupați de imaginea de succes și putere, în timp ce femeile narcisice pot acorda o atenție mai mare aspectului fizic și atractivității.
4. Abilități sociale: Femeile narcisice pot avea adesea abilități sociale mai dezvoltate și pot utiliza interacțiunile sociale pentru a obține atenție și admirație. Ele pot fi mai abile în manipularea relațiilor pentru a-și satisface nevoile narcisiste.

Ce riscuri implică o relație cu un narcisist

Relațiile cu narcisiștii pot fi dificile și tumultuoase. Persoanele aflate în relație cu o persoană cu tulburare narcisică simt, după un timp, presiunea pretențiilor pe care acesta le are și încep să vadă, dincolo de mască, vulnerabilitatea, durerea și nesiguranța acestuia și încearcă să ofere și mai multă iubire. Încetul cu încetul, alternând bunătatea, bunăvoința, șarmul, gesturile de iubire cu violența verbală sau fizică (intimidare), se trezesc în ceea ce numim relație toxică.

„Baleiază în permanență între nevoia de a fi între oameni și teama că va fi respins – se apropie de o persoană, se teme că va fi respins/abandonat, se distanțează, se poartă urât, provocând ruperea relației, lucru de care, evident, va fi acuzat celălalt („Nu îți pasă de mine”, „Minți cu nerușinare”, „Mă înșeli”, „Dacă mă iubeai, te duceai să îmi iei laptopul din mașină” etc).

Elena Iorga, psihoterapeut

Și sfârșitul relației poate fi dificil și tumultuos. Atunci când partenerul începe să își dea seama de trăsăturile narcisiste și începe să-și apere propriile nevoi, narcisistul poate reacționa cu furie sau dispreț. Desigur, nu toate relațiile cu persoane narcisiste se confruntă cu aceste riscuri; gradul de dificultate poate varia în funcție de intensitatea trăsăturilor narcisiste ale individului sau alți factori care țin de dinamica dintre parteneri.

În ce situații poate primi un narcisist ajutor specializat

În mod obișnuit, narcisistul nu apelează la psihoterapie. Narcisismul în sine reprezintă o barieră în recunoașterea nevoii de terapie. Lipsa empatiei și tendința de a arunca vina asupra altora, fac dificilă conștientizarea problemelor personale și, de asemenea, face dificilă angajarea narcisicului într-un proces terapeutic pe termen lung.

„Dacă un narcisist ajunge în cabinetul de terapie, motivația lui va fi legată de complicațiile pe care această tulburare le aduce: dificultăți în relaționare, probleme la serviciu sau la școală, depresie și anxietate, probleme de sănătate fizică, abuzul de droguri sau alcool, gânduri suicidare”, povestește Elena Iorga și adaugă: „Majoritatea narcisicilor au tendința de a devaloriza terapeutul, desconsiderându-i comentariile sau insight-urile. Pot încerca să controleze terapeutul, de exemplu cerând drepturi speciale de programare a ședințelor”.

Totuși, narcisicul ar putea ajunge la terapie în situații de:

1. Criză sau traumă: Un eveniment sau o criză semnificativă, cum ar fi o despărțire, pierderea locului de muncă sau o problemă de sănătate, care pot submina stima de sine exagerată și pot determina o căutare de sprijin.
2. Presiuni externe: Dacă comportamentul narcisist afectează relațiile sau funcționarea profesională, persoana ar putea fi influențată să caute terapie.
3. Probleme în relații: rupturi frecvente sau conflict persistent (fie insistă partenerul, fie au ei nevoie să înțeleagă ce se întâmplă)
4. Conștientizarea problemei: Mai rar, există situații în care un narcisist poate deveni conștient de propriile trăsături și comportamente dăunătoare și acesta poate fi un prim pas către căutarea de ajutor terapeutic.

Dacă ai totuși îngrijorări serioase cu privire la comportamentul cuiva, poate fi util să consulți un specialist în sănătate mentală pentru o evaluare mai detaliată. „Mai ales că identificarea unui narcisist poate fi dificilă, deoarece aceștia pot fi foarte carismatici și abili în a ascunde laturile lor mai dificile”, concluzionează specialistul.

Sursa foto: Dreamstime.com