Juristi: Derapaje majore in motivarea Curtii Constitutionale/ CCR incadreaza fapte penale, inventeaza clauze de exonerare si interpreteaza legi depasindu-si atributiile si limitele sesizarii

Curtea Constitutionala si-a depasit atributiile, stabilind in motivarea deciziei care constata un conflict institutional intre Guvern si Ministerul Public cum trebuia DNA sa incadreze corect faptele, au declarat o serie de juristi si experti in drept consultati de HotNews.ro. Curtea Constitutionala scrie intr-unul din paragrafe ca „toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare”, referindu-se la ancheta in cazul ordonantei 13. Altfel spus, CCR indica procurorilor solutia intr-un dosar, fapt cel putin discutabil. Si judecatoarea Livia Stanciu arata in opinia separata: CCR nu se poate substitui nici judecatorului de camera preliminara, nici instantei de judecata.

Derapajul este cu atat mai hilar cu cat Curtea Constitutionala explica in motivarea deciziei de ce considera ca DNA si-a depasit atributiile anchetand celebra OUG 13, intrand astfel in conflict de natura constitutionala cu Guvernul. Potrivit unor experti in drept constitutional, motivarea deciziei pare data tocmai pentru a inchide ancheta in acest dosar, astfel incat investigatiile sa nu mai poata continua.

Un alt jurist explica pentru HotNews.ro: „CCR-ul a facut incadrarea faptelor la paragraful 117. De acum incolo in orice dosar penal, orice inculpat poate invoca ceva la CCR deoarece se pare ca institutia este dispusa sa faca si analiza pe fond penal substantial”.

Redam mai jos paragraful 117 in care CCR indica DNA-ului cum trebuia sa procedeze in dosar, argumentand ca „se impunea solutia de clasare”.

„Avand in vedere toate aspectele prezentate mai sus, Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar si incadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, care prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data.”

Alti juristi consultati de HotNews.ro remarca faptul ca CCR si-a depasit iarasi atributiile in paragraful 113, unde Curtea legifereaza pur si simplu in materie penala, inventand o clauza de exonerare. CCR explica in acest paragraf ca Guvernul nu poate fi acuzat de conflict de interese in procesul de elaborare al legilor si explica mai departe: „Situatia este identica si in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres clauza exoneratoare de raspundere penala in cuprinsul art.269 din Codul penal.”

Potrivit expertilor in drept consultati de HotNews.ro, Curtea Constitutionala a interpretat, dincolo de limitele sesizarii ei, infractiunea din articolul 13 din legea 78/ 2000, ceea ce iarasi nu este treaba CCR. Aceasta interpretare a unui articol din Codul Penal ar trebui sa o faca instantele, nu CCR. In paragraful 115 din motivare, Curtea retine urmatoarele:

„In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Curtea retine ca aceasta sanctioneaza fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele aratat e mai sus, tocmai datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, <> din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum <> obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala”.

De altfel, in textul opiniei separate, judecatoarea Liviu Stanciu sanctioneaza faptul ca CCR isi depaseste atributiile:

„Curtea Constitutionala nu se poate substitui nici judecatorului de camera preliminara (in a carui competenta intra verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala) si nici instantei de judecata (competenta sa hotarasca asupra invinuirii adusa inculpatului si sa constate, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat). Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala nu poate avea semnificatia incalcarii chiar de catre instanta de contencios constitutional a competentei altei autoritati publice, de aceea examenul sau este circumscris normelor si principiilor constitutionale, si nu trebuie sa transgreseze cadrul constitutional, pentru a analiza fapte si actiuni concrete in raport de norme cu caracter infraconstitutional, respectiv de a analiza incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a formulat denunt in prezenta cauza.”

In fine, unul dintre cele mai controversate pasaje din decizia Curtii este paragraful 125, unde se arata ca „Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”. De aici nu se intelege foarte clar daca procurorii mai pot deschide anchete in cazul in care constata ca se comit infractiuni inprocesul de elaborare si adoptare al unui act normativ, dimpotriva, formularea pare sa inchida aceasta posibilitate. Aceasta imunitate largita acordata in procesul de legiferare rezulta si din alte formulari, de pilda cele din paragraful 112: „În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care, așa cum Curtea a reținut în prealabil, este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege.” Din formularea vaga se intelege ca vorbim despre orice tip de actiuni, chiar daca ele reprezinta infractiuni. Opinia comuna a juristilor consultati de HotNews.ro este ca formularea CCR ofera „imunitate de legiferare” Guvernului, o imunitate mult mai larga, de facto, decat cea consacrata pana acum prin legi.

Juristi: Derapaje majore in motivarea Curtii Constitutionale/ CCR incadreaza fapte penale, inventeaza clauze de exonerare si interpreteaza legi depasindu-si atributiile si limitele sesizarii

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”