La un an de când Dumitru Buzatu a fost prins cu șpaga în portbagaj, procesul său de la Curtea de Apel se reia, după ce un judecător s-a îmbolnăvit

Decizie de ultima oră a judecătorilor în dosarul în care Dumitru Buzatu e acuzat de mita de 1,2 milioane de lei. Curtea de Apel Iași a anunțat azi, 17 septembrie, reluarea procesului în etapa camerei preliminare. Peste cinci zile se împlinește un an de la prinderea în flagrant a fostului șef al Consiliului Județean Vaslui.

Astăzi era așteptată sentința privind excepțiile ridicate de Dumitru Buzatu, dar în locul unei hotărâri care să stabilească dacă începe procesul și dacă interceptările eliminate de prima instanță mai rămân valabile, Curtea de Apel Iași a anunțat că judecarea contestației în procedura camerei preliminară va fi reluată de la zero.

Motivul? Unul dintre judecătorii cazului a intrat în concediu medical pe o perioadă lungă de timp.

„Față de dispozițiile art. 121 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, având în vedere faptul că unul dintre membrii completului de judecată se află în concediu medical pentru o perioadă lungă de timp, fiind imposibilă reunirea completului pentru deliberare, apreciind că se impune reluarea dezbaterilor pentru respectarea principiului continuității completului de judecată, în temeiul art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol”, se arată în soluția publicată azi pe portalul instanței.

Dosarul a primit un nou termen pentru săptămâna viitoare.

Prima instanță a decis excluderea unor probe

Completul inițial amânase succesiv sentința în dosar încă din luna iunie. În primă instanță, Tribunalul Vaslui a admis o parte dintre excepțiile invocate de Dumitru Buzatu și a decis excluderea a o parte dintre probe. Este vorba de înregistrările efectuate de martorul denunțător, omul de afaceri Emil Savin.

Instanța din Vaslui a invocat o decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, intrată în vigoare la zece luni distanță după declanșarea anchetei împotriva lui Dumitru Buzatu. Hotărârea respectivă prevede că pe lângă mandatele de supraveghere clasice obținute de parchete de la instanțele de judecată, în cazul folosirii investigatorilor cu/fără identitate protejată este ncesar un mandat special. Cum la data la care Dumitru Buzatu era anchetat de DNA nu era în vigoare respectiva hotărâre, procurorii au obținut doar mandatul obișnuit.

„Actele procesuale referitoare la măsurile de supraveghere tehnică, precum şi actele procedurale referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au respectat dispoziţiile legale în vigoare la data emiterii, astfel că nu poate fi pusă în discuţie nulitatea actelor procesuale şi procedurale şi nici aplicabilitatea dispoziţiilor art. 102 alin. 3 Cod procedură penală referitoare la sancţiunea excluderii unor probe, în ipoteza unei succesiuni de legi sau a unor succesiuni de intrepretări operând principiul tempus regit actum”, a susținut procurorul DNA la Curtea de Apel Iași.

Excluderea interceptărilor, contestată de DNA

În susținerea apărării, DNA a prezentat instanței exemple din practica judiciară, respectiv o decizie penală a Curţii de Apel Bucureşti într-o speță similară. Nu poate fi vorba de o nulitate absolută, au explicat judecătorii Curții de Apel București în dosarul în care s-au pronunțat contrar abordării Tribunalului Vaslui.

DNA arată că în dosarul Buzatu, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui „nu a făcut o distincţie clară cu privire la natura juridică a nulităţii, pronunţându-se cu privire la nulitatea absolută a întregistrărilor ambientale efectuate de către colaboratorii Savin Emil și Bârzu Iulian”.

Potrivit procurorilor DNA, nici în privința unei nulități relative nu sunt îndeplinite condițiile în cazul de față pentru că „nu s-a produs nicio vătămare procesuală efectivă inculpaţilor care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului”.

Avocații lui Buzatu vor rejudecarea

Deși a obținut excluderea unor probe importante din dosar, Dumitru Buzatu a contestat și el decizia judecătorului de cameră preliminară a Tribunalului Vaslui. Miza o reprezintă momentul cheie ale anchetei: flagrantul. Când a fost oprit de ofițerii anticorupție și a fost întrebat ce reprezintă banii din geanta găsită în portbagaj, Dumitru Buzatu a declarat că ”sunt economiile mele”. Ulterior, la DNA avea să declare că de fapt banii erau primiți cu împrumut de la Emil Savin.

Susținând că i s-a încălcat dreptul la tăcere, pentru că nu a fost avertizat că tot ce va spune va fi folosit împotriva sa, avocații au cerut excluderea probei de la dosar. Acuzând că judecătorul Tribunalului Vaslui nu s-a pronunțat asupra acestei excepții, ridicate de ei, avocații vor rejudecarea.

În susținerea ideii că i s-a încălcat dreptul la tăcere, avocații s-au folosit de pregătirea academică a lui Buzatu.

„Trebuia informat acuzatul că are aceste drepturi, acesta nu avea de unde să ştie, a terminat Facultatea de Filozofie. Convenţia Europeană şi jurisprudenţa prevăd că se poate renunţa voluntar la aceste garanaţii procesuale, dar pentru a putea renunţa voluntar trebuie să fie informat asupra lor. Mai precizează că s-a profitat de elementul surpriză, de mişcarea în forţă pentru că au fost oameni care au sărit din maşini cu arme, domnul Buzatu a fost pus cu faţa spre maşină, fiind o persoană privată de libertate la acel moment”, a invocat avocatul lui Dumitru Buzatu în fața judecătorilor de la Iași.

El a mai afirmat că procesul-verbal realizat după flagrant este „parţial nelegal” pentru că lui Dumitru Buzatu nu i s-ar fi respectat „garanţiile procesuale cu privire la aducerea la cunoştinţă a dreptului la tăcere, la neautoincriminare şi, pe cale de consecinţă, trebuie să fie exclus din materialul probator în parte acest proces-verbal şi referirile din rechizitoriu cu privire la acest aspect”.

Buzatu a scăpat de arest

Dumitru Buzatu este judecat sub control judiciar după ce rând pe rând a fost înlocuit arestul preventiv și arestul la domiciliu. El a fost pus sub acuzare după ce în urmă cu un an, pe 22 septembrie, a fost prins în flagrant, după o partidă de pescuit, având o geantă cu 1,25 de milioane de lei în portbagaj.

Banii i-au fost oferiți de omul de afaceri Emil Savin, care a reclamat la DNA că de mai bine de doi ani Consiliul Județean Vaslui i-a blocat plățile pentru lucrările efectuate la un drum strategic. La DNA, Savin a susținut că pe plan local, în rândul constructorilor, era de notorietate că trebuie să-i ofere mită președintelui Consiliului Județean Vaslui pentru a câștiga proiecte. Sumele variau în funcție de valoarea contractului.