Le Figaro: Ce trebuie reţinut din discursul lui Emmanuel Macron în faţa Parlamentului European. O "suveranitate reinventată" şi "complementară" în cinci puncte
În primul său discurs în faţa deputaţilor europeni, şeful statului şi-a prezentat viziunea despre democraţia şi suveranitatea europeană. Principalul anunţ: voinţa sa de a instaura un program european pentru finanţarea colectivităţilor care primesc refugiaţi, potrivit Rador, care citeaza Le Figaro.
„Democraţia europeană este cea mai bună şansă a noastră”
Denunţând încă o dată riscul unei „retrageri naţionaliste”, şeful statului a exprimat un gând mai personal. „Aparţin unei generaţii care n-a cunoscut războiul, (…) care îşi permite luxul să uite ce au trăit înaintaşii săi”, a declarat el, revendicându-se dintr-un teritoriu „care a cunoscut toate sângerările” istoriei. Emmanuel Macron a făcut apel la apărarea „fermă” a democraţiei, „un cuvânt care are sensul său deplin pentru că este rodul unor bătălii trecute”. „Nu voi ceda niciunei fascinaţii pentru suveranitatea autoritară”, a avertizat el, refuzând să aparţină „unei generaţii de somnambuli”, expresie pe care a folosit-o deja de mai multe ori. „Doresc să reuşim să depăşim divizările dintre nord şi sud, dintre este şi vest”. Şi preşedintele francez i-a criticat pe cei care întreţin „confruntările obişnuite” şi „divizările bine cunoscute şi concertate”. „Democraţia europeană este cea mai bună şansă a noastră”, a asigurat el. „Noi trebuie să susţinem dezbaterea, să creem acest spaţiu public european”, a continuat el, vorbind despre „consultări civice”, pe care le lansează din această seară, la Épinal (Vosges).
O „suveranitate reinventată” şi „complementară” în cinci puncte
În faţa tentaţiei „autoritare” care ameninţă în Europa, Emmanuel Macron a făcut apel la o „suveranitate reinventată”. Deşi „deplină şi completă” la scara continentului, aceasta ar fi „complementară şi nu de substituţie” faţă de cea a statelor. Ea s-ar baza pe cinci piloni, din care primul ar fi „securitatea internă, externă şi de apărare”. Ar urma apoi o „poziţie unită în domeniul comercial”, care ar permite o economie „protectoare a intereselor legitime ale muncitorilor ca şi ale consumatorilor”. Pentru ca să existe „şi o suveranitate climatică şi energetică”, şeful statului a afirmat că „Franţa va milita pentru un preţ minim şi o taxă la frontiere pe CO2”. „A patra suveranitate” se referă, potrivit preşedintelui, la „sănătate şi alimentaţie”. „Trebuie să susţinem o suveranitate alimentară de calitate. (…) Este bine pentru economiile noastre, bine pentru concetăţenii noştri şi este o alegere coerentă cu angajamentele noastre de durată”. În sfârşit, locatarul de la Palatul Élysée a amintit „suveranitatea digitală”: „Suntem pe cale să devenim un spaţiu geografic unic în lume în care favorizăm inovaţia de vârf, (…) şi în acelaşi timp devenim capabili să protejăm libertăţile individuale”.
O taxă pe domeniul digital pentru a finanţa proiecte europene
Emmanuel Macron a anunţat că Franţa este „gata să-şi sporească contribuţia” la Uniunea Europeană, cu condiţia ca bugetul să fie remodelat. Şeful statului doreşte într-adevăr „să definească o foaie de parcurs pe etape privind uniunea bancară pentru a favoriza convergenţa [ţărilor] în zona euro”. Vorbind despre digital, Emmanuel Macron a cerut de asemenea instituirea „unei taxe pe termen scurt care să permită să se pună capăt exceselor celor mai şocante”. „Esenţială”, după părerea lui, aceasta ar constitui, potrivit lui, „o pistă de resurse curată pentru bugetul viitor”. În opinia liderului francez, această reformă a bugetului ar permite „să se finanţeze demn acţiunea europeană”, în special pentru a răspunde chestiunilor legate de „apărare” şi de „migraţie”.
Un program pentru a finanţa colectivităţile care primesc refugiaţi
Preşedintele Republicii a deschis o pistă de reflecţie pe subiectul imigraţiei. Dorind ca Uniunea Europeană să obţină „rezultate tangibile” în domeniu, Emmanuel Macron a făcut apel la eurodeputaţi să „depăşească” dezbaterea despre „dublinieni”, acei străini deja înregistraţi într-o primă ţară europeană şi constrânşi să se întoarcă acolo pentru a-şi formula cererea de azil. „Trebuie să creem un program pentru a finanţa colectivităţile locale [europene] care primesc şi integrează refugiaţi”, a lansat şeful statului, făcând apel mai general la întărirea „solidarităţilor interne şi externe” Europei, potrivit Le Figaro, citat de Rador.