Le Figaro: In ce punct se afla Catalonia, la doua luni dupa alegeri?
La doua luni dupa alegeri, situatia nu a progresat in Catalonia. Absenta unor evolutii politice nu inseamna neaparat ca totul este incremenit. Ne-am putea astepta, dupa alegeri atat de polarizate, la confruntarea celor doua blocuri: unionistii si independentistii, fiecare blocat in pozitia sa. Se pare ca fiecare isi muta pionii cat mai in fata si ca aliantele de ieri nu mai par la fel de solide astazi, potrivit Rador care citeaza Le Figaro.
Regiunea continua sa fie condusa de Madrid
Dupa proclamarea independentei Republicii Catalane, pe data de 27 octombrie anul trecut, presedintele guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a suspendat guvernul Generalitat si a dizolvat Parlamentul local, plasand provincia sub tutela directa a Madridului. Alegerile din 21 decembrie, castigate cu un mic avans de catre independentisti, nu s-au concretizat, pana acum, cu instalarea unui guvern, fapt care ar fi putut duce la o normalizare a situatiei. Or guvernul central a avertizat ca administrarea directa a Cataloniei nu va inceta atata timp cat nu va fi investit in mod fizic un presedinte.
Cazul Puigdemont
Tocmai aceasta prezenta fizica pune probleme. Carles Puigdemont, fostul lider catalan care a incercat sa proclame independenta, se afla acum sub incidenta unui mandat de arestare in Spania si s-a refugiat la Bruxelles. Blocajul actual are legatura in mare parte cu soarta sa si cu posibilitatea de a fi ales presedinte. Curtea Constitutionala a pus conditii foarte stricte pentru o eventuala investitura, solicitand ca el sa fie prezent la dezbateri in Barcelona. Acest lucru presupune ca el sa se duca la autoritatile spaniole si sa solicite, tocmai instantei care il urmareste pentru rebeliune si revolta, autorizatia de a se prezenta in fata Parlamentului pentru a-si apara candidatura. Un salt spre necunoscut pe care se pare ca nu e decis sa-l faca in acest moment.
Independentisti divizati
A doua zi dupa alegeri, la final de decembrie, un acord intre principalele formatiuni independentiste lasa sa se intrevada o viitoare colaborare, gratie unei majoritati restranse. In ianuarie, au reusit sa realizeze alegerea lui Roger Torrent ca presedinte al Parlamentului. In varsta de 38 de ani, el este cel mai tanar ales vreodata in acest post, gratie unei aliante numite Impreuna pentru Catalonia, din care fac parte PdeCAT, partidul de Puigdemont, cel al stangii republicane (ERC) si cel al Candidaturii unitatii populare (CUP).
In fata problemei Puigdemont, unii alesi independentisti au imaginat o parada: sa o aleaga pe o apropiata a exilatului, Elsa Artadi, fost purtator de cuvant al partidului in campanie, si sa-i incredinteze un post special creat pentru Puigdemont, care ar putea astfel sa conduca Catalonia de la Bruxelles. O situatie pe care Madridul nu o doreste, si care ar justifica, in opinia sa, prelungirea tutelei asupra Generalitad.
Independentistii sunt divizati in jurul acestei probleme: persoana lui Puigdemont. Unii apreciaza ca acesta va trebui sacrificat p1entru a ramane in legalitate si pentru a debloca situatia. Altii raman fixati pe pozitiile lor si doresc ca fostul presedinte sa ramana in fruntea Cataloniei.
Unionistii si Madridul
S-ar putea crede ca o disensiune in tabara independentista ar aduce profit unionistilor. Nimic din toate acestea. Ciudadanos, partidul de pe primul loc in Parlamentul catalan, a decis sa isi joace propria carte la nivel national, criticand „imobilismul” Partidului Popular in privinta Cataloniei, caci cele doua partide sunt nevoite sa fie aliate la nivel national. Si nu doar Catalonia este marul discordiei: subiectele de disensiune se tot acumuleaza. Tanara formatiune de centru dreapta, care urca rapid in sondaje, se vede tot mai puternica si se imagineaza in locul batranului Partid Popular. „Suntem intr-o legislatura tranzitorie. Noul inca nu a sosit, iar vechiul nu a murit inca”, explica Albert Rivera, presedintele Ciudadanos. Viitoarele alegeri sunt prevazute pentru 2020. Calea va fi lunga, atat pentru Barcelona, cat si pentru Madrid.
Elvetia sugereaza ca nu o va extrada pe Anna Gabriel, un lider separatist catalan
Guvernul elvetian a sugerat miercuri ca nu o va extrada pe Anna Gabriel, o figura importanta in miscarea de independenta din Catalonia, daca va ajunge la concluzia ca acuzatiile care ii sunt aduse sunt de natura politica, scrie Politico, citat de News.ro.
Un judecator al Curtii Supreme din Spania a emis miercuri un mandat de arestare pe numele Annei Gabriel, o fosta purtatoare de cuvant pentru partidul pro-independenta Candidatura Populara Unita, dupa ce ea nu s-a prezentat la o audiere in tribunal.
Gabriel a calatorit in Elvetia de curand pentru a scapa de acuzatiile de rebeliune legate de rolul pe care l-a jucat anul trecut in campania pentru independenta Cataloniei.
Un purtator de cuvant al Departamentului pentru justitie al Elvetiei a spus ca acuzatiile aduse lui Gabriel sunt „cel mai probabil pentru nereguli politice” si daca aceasta este situasia, atunci autoritatile elvetiene „nu vor putea lua masuri in ceea ce priveste extradarea”. Legea elvetiana interzice extradarea daca autoritatile considera cazul ca fiind „unul predominant politic”.
Purtatorul de cuvant a adaugat ca oficialii Departamentului de justitie vor evalua in continuare daca se poate lua in calcul extradarea.
In martie 2017, Elvetia a autorizat extradarea unei femei care a fost acuzata ca a colaborat cu ETA, o organizatie terorista basca, in ciuda informatiilor ca ea a fost torturata si persecutata din motive politice.
Alti lideri catalani pro-independenta au fost retinuti inaintea procesului de la sfarsitul anului trecut si inca isi asteapta sentinta. Fostul presedinte catalan, Carles Puigdemont, care a fost dat afara de Madrid in urma miscarilor separatiste, locuieste in Belgia din octombrie pentru a evita acuzatiile de rebeliune.