Legea plagiatului offshore

Otilia Nutu

Contributors.ro

După ani de așteptare, s-a publicat în cele din urmă proiectul de modificare a legii offshore (L256/2018). Nu aveam așteptări prea mari, totuși, e fascinant cum ne-am învârtit în jurul cozii patru ani ca să ajungem la îmbunătățiri cel mult cosmetice.

Înțeleg din declarațiile publice ale politicienilor că se dorea o ”împărțeală 60-40%”, statul să ia 60%, companiile 40%. Ce nu pot pricepe e de ce nu facem o treabă simplă: de ce nu propunem atunci un impozit pe profit de 60%? De ce o ținem langa cu ”impozitul pe veniturile suplimentare”, cu un mecanism extrem de complicat care se întinde pe trei pagini dacă numărăm și anexa? Și în care, evident, nu putem calcula nici măcar tentativ cât va fi impactul bugetar estimat, rubrica din expunerea de motive rămânând goală?

Răspunsul e unul simplu: pentru că ai noștri nu sunt în stare de mai mult decât să dea un copy paste după mecanismul dintr-o lege veche, Ordonanța 7/2013, care introdusese un impozit temporar până la liberalizarea completă a pieței de gaze în 2017. Copy paste fără să priceapă nimic, dar pare că plagiatul e în fibra lor și dincolo de tezele de doctorat. Care era contextul Ordonanței 7/2013? În ce măsură e valabil azi?

Ordonanța 7 a fost introdusă ca o pârghie pentru a debloca liberalizarea pieței, la care guvernul României se opunea cu mâini și picioare pentru că Niculae. Evident, pretextul era că nu și-ar permite casnicii prețuri mai mari. Astfel, ideea inițială a fost: să se liberalizeze piața prin creșterea graduală a prețului reglementat, iar statul să împartă cu companiile câștigul suplimentar luându-și grosul ca să aibă bani pentru consumatorii vulnerabili. După cum știm bine, acest lucru nu s-a întâmplat: banii respectivi s-au dus la bugetul statului și nici până azi n-am fost în stare să definim cine e consumator vulnerabil.

Pentru cine nu-și mai aduce aminte: la momentul OG 7/2013, aveam producția internă reglementată integral; era în vigoare o clauză de stabilitate a regimului fiscal până în 2014 din contractul de privatizare a Petrom; iar liberalizarea se făcea după un calendar, în care prețurile creșteau administrativ în etape până în 2017 până când se ajungea la paritatea pieței (la momentul respectiv, prețul de import). În alte cuvinte, veniturile suplimentare cauzate de creșterea prețului reglementat cu 10-20-30 de lei pe o producție existentă se traduceau automat în profit pentru companii. Impozitul pe veniturile suplimentare era în realitate un impozit pe profiturile suplimentare rezultate prin fiat administrativ prin creșterea administrativă a prețurilor dintr-un calendar. Întrucât și profiturile Petrom creșteau prin creșterea administrativă a prețurilor, chiar cu impozitul suplimentar din care 70-80% se ducea la stat, rămânând cu 20-30% erau direct interesați să accepte mecanismul – clauza de stabilitate fiscală valabilă până în 2014 impunea ca guvernul să nu modifice unilateral regimul fiscal, dar era în regulă dacă se înțelegea cu companiile.

De reținut de asemenea că profiturile suplimentare prin creșterea administrativă a prețului se înregistrau cu investiții minime pentru o producție care era deja în curs, de aici și deduceri doar parțiale pentru investiții care erau gândite doar pentru menținerea unei producții existente, în declin natural. Până la finalizarea liberalizării în 2017 statul român trebuia să vină cu o altă formă de impozitare pentru producția de gaze, adecvată unei piețe liberalizate – dar asta nu s-a întâmplat, ci s-a prelungit impozitul pe veniturile suplimentare, ilegal, de la an la an.

Citeste intregul articol pe Contributors.ro

Legea plagiatului offshore

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”