Lia Savonea, mesaj pentru Ilie Bolojan: „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii”. Șefa Înaltei Curți îi aduce acuzații grave premierului

Șefa instanței supreme, Lia Savonea, îl acuză pe premier de presiuni și ingerințe, după ce acesta a trimis o scrisoare CCR în care spune că România va pierde bani din PNRR dacă Curtea nu ia o decizie privind pensiile magistraților. Lia Savonea face un „apel” către Ilie Bolojan „pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”. Nu este prima dată când Savonea îl atacă pe Bolojan pe tema proiectului Guvernului, care modifică pensiile magistraților și care este blocat la CCR, după patru amânări.

Într-un comunicat de presă numit „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției” și semnat de Lia Savonea, șefa instanței supremă își exprimă „îngrijorarea serioasă” față de conținutul și semnificația scrisorii trimise de Ilie Bolojan președintei CCR, Simina Tănăsescu.

Savonea susține că „avertizarea” privind pierderea unor fonduri europene, dar și cererea ca instanța să țină cont de consecințe financiare „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.

Lia Savonea adaugă și că argumentul potrivit căruia constatarea neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, „din punct de vedere juridic, inexact”. 

„Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, mai spune Savonea în comunicatul citat.

Lia Savonea acuză „presiuni”

Președinta ICCJ subliniază că CCR nu este parte din procesul de implementare a politicilor guvernamentale și „nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”.

Invocarea articolului 148 din Constituție – referitor la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană – nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale, susține Savonea.

„Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.

Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, adaugă Lia Savonea.

Mesajul lui Ilie Bolojan pentru șefa CCR

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care îi spune că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR pe proiectul Guvernului care reduce pensiile magistraților și le crește vârsta de la care se pot pensiona. 

Bolojan spune, în documentul transmis către CCR, că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat, în 30 ianuarie, că „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul 215 (n.r. – privind reforma pensiilor magistraților), având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. 

„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, conform scrisorii transmise de Bolojan către șefa CCR. 

Patru amânări la CCR pe pensiile magistraților

Lia Savonea a lansat mai multe atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan pe tema proiectului de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează pensiile.

Pe 15 ianuarie, instanța condusă de Savonea a transmis că „a fost realizată o expertiză de specialitate independentă”, iar concluzia este că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” în urma proiectului care modifică pensiile magistraților. Instanța Supremă spunea atunci că independența justiției nu poate fi subminată prin „mecanisme financiare arbitrare” și susținea că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.

Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026. Pronunțarea pe obiecția Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea, a fost amânată pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026.

La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre. În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.

Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.