DOCUMENT Premierul Bolojan, mesaj pentru șefa Curții Constituționale despre pensiile magistraților / Proiectul este blocat la CCR, după 4 amânări
Premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care îi spune că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR pe proiectul Guvernului care reduce pensiile magistraților și le crește vârsta de la care se pot pensiona.
Premierul Ilie Bolojan spune în documentul transmis către CCR că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat, în 30 ianuarie, că „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul 215 (n.r. – privind reforma pensiilor magistraților), având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, conform scrisorii transmise de Bolojan către șefa CCR.
Bolojan spune că transmite către CCR aceste informații „în contextul necesității punerii în aplicare a dispozițiilor art. 148, alin. (4) din Constituția României, referitoare la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148 din Constituție prevede la Alineatul 2: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Alineatul 4 din același articol din Constituție precizează: „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)”.
Ministrul Pîslaru spunea că banii din PNRR „sunt considerați pierduți”
Amânările repetate ale CCR de a da o decizie în cazul pensiilor magistraților au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR, astfel că România a pierdut cei 231 de milioane de euro alocate reformei pensiilor magistraților, a anunțat, cu o zi înainte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, la Digi24.
Potrivit ministrului, România „poate considera pierdute” cele 231 de milioane de euro din PNRR din cauza nerespectării termenului limită de 28 noiembrie 2025 pentru noua lege a pensiilor magistraților.
Dragoș Pîslaru a confirmat a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit.
„Vă aduc aminte faptul că am spus fără echivoc în spațiul public ceea ce a reamintit și prim-ministrul Ilie Bolojan ieri, că exista practic un acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că proiectul de lege pe care l-am propus rezolva acest jalon, că afirmațiile din spațiu public, împinse de CSM sau, în fine, de o parte a magistraților, că nu era nevoie de această reformă, erau false, și iată că acum suntem pe cale să avem consecințele a acestor lucruri care s-au întâmplat la CCR și de către conducerea acest CSM și Înalta Curte”, a declarat Dragoș Pîslaru, la Digi24.
Pîslaru a explicat consecințele faptului că nu a fost adoptată la timp noua lege a pensiilor magistraților.
„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor.
Amânări repetate la CCR pe pensiile magistraților, după boicotul judecătorilor propuși de PSD
Premierul Ilie Bolojan anunțase miercuri seara că urmează să informeze CCR „asupra consecinţelor” amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor, spunând că, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de 230 de milioane de euro”.
„Este nevoie să accelerăm finanțările din PNRR, condiționate de îndeplinirea jaloanelor. La jalonul 215, privind pensiile magistraților avem o reținere de 230 milioane de euro. Comisia Europeană consideră că jalonul nu a fost îndeplinit”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seara, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026.
Pronunțarea pe obiecția Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea, a fost amânată pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026.
La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.
Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, cei patru judecători CCR care au boicotat ședința din 29 decembrie au transmis ulterior un comunicat comun în care susțin că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.
Cei patru judecători spuneau că „participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional”.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.
INTERVIURILE HotNews.ro