Guvernul a adoptat pachetul 2 de măsuri de austeritate. Proiectul care prevede concedierile din primării a fost scos în ultimul moment de pe ordinea de zi și va fi rediscutat în coaliție / Membrii Executivului nu au acceptat întrebări de la jurnaliști după briefing
Membrii Guvernului au adoptat, vineri, cinci dintre cele șase proiecte de lege din pachetul 2 de măsuri pentru echilibrarea finanțelor țării. Cel de-al șaselea, care se referă la reforma administrației publice locale și centrale, va reintra în discuția coaliției, duminică, zi în care va fi programată și o nouă ședință de guvern pentru adoptarea finală a proiectului care va intra apoi în procedura asumării răspunderii în Parlament, alături de celelalte cinci legi.
Ședința de la Palatul Victoria a început cu o întârziere de două ore, iar la începutul reuniunii a fost scos de pe ordinea de zi ce fusese anunțată anterior proiectul care se referea la reforma administrației, proiect ce ar urma să ducă la concedierea a circa 40.000 de angajați din sectorul public.
Ulterior, în cadrul briefingului de presă, Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvând a Executivului, a precizat că proiectul va fi rediscutat în coaliție, într-o reuniune ce va avea loc duminică. Ședința coaliției de guvernământ va fi urmată, în aceeași zi, de o ședință extraordinară de Guvern prin care și acest proiect, în forma finală, să fie trimis la Parlament.
Celelalte cinci proiecte adoptate vineri vor fi trimise în cursul serii la Parlament, urmând ca acesta să stabilească un termen pentru depunerea de amendamente de către deputați și senatori. Premierul Ilie Bolojan a spus că speră ca birourile permanente ale celor două camere să stabilească sâmbătă acest termen. Surse politice au declarat, pentru HotNews, că asumarea răspunderii pentru aceste proiecte ar putea avea loc luni, un alt termen urmând să fie fixat pentru legea care vizează reforma administrației.
Înainte de briefingul de la Guvern, jurnaliștii prezenți au fost anunțați că premierul și miniștrii care l-au însoțit nu vor accepta întrebări din partea presei. Singurele excepții au fost făcute de către Ioana Ene Dogioiu, care a dat clarificări legate de reforma administrației, și Alexandru Nazare care a răspuns unei întrebări legate de impactul financiar al măsurilor din Pachetul 2: 3,7 miliarde de lei pentru pachetul fiscal și 6,9 miliarde pentru celelalte.
Iată declarațiile după finalul ședinței de Guvern:
Ilie Bolojan: „Am încheiat ședința de Guvern în care pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin asumarea răspunderii. Pachetul pentru administrație publică va fi discutat duminică astfel încât la finalul săptămânii viitoare toate proiectele să fie adoptate.
Toate componentele sunt necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, mai eficient, unul care respectă munca.
Proiectul privind pensiile magistraților rezolvă 2 din cele 3 probleme majore care țin de partea de eficiență și echitate a domeniului. Respectând independența justiției, nu putem evita acumulările negative din ultimii ani. Prima este pensionarea la o vâstă a unei maturități profesionale care nu mai poate continua. Proiectul prelungește vâsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani și acordă o perioadă tranzitorie de 10 ani.
Al doilea aspect rezolvat este valoarea pensiei în magistratură. Am avut o situație anormală care nu se regăsește nicăieri ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Valoarea medie a unei pensii este de 24.000-25.000 de lei. În formula propusă de lege, pensia din magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce este oricum cea mai mare valoare a pensie din România.
A treia componentă care nu este rezolvată, dar trebuie clarificată cât mai repede posibil este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem am avut 23.000 de procese și s-a ajuns în situația ca statul să plătească peste 2 miliarde de euro difirențe salariale și mai sunt încă pe atâtea diferențe ce vor trebui achitate.
Ne propunem ca la finalul zilei să trimitem Parlamentului cele 5 proiecte și sperăm că mâine se va stabili o agendă pentru depunerea de amendamente și apoi susținerea efectivă a proiectelor în Parlament.”
Ioana Ene Dogioiu (despre reforma administrației): „Mai sunt câteva chestiuni în discuția partidelor. Se va relua discuția duminică în coaliție, după care va urma o ședință de Guvern.”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Pachetul legislativ pentru sănătate reașează multe componente importante din sistemul de sănătate. Reorientarea pacienților de la spitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriile de specialitate.
O altă modificare este regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și criteriile de ocupare a funcțiilor de șefi de secție, care nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa funcția prin concurs. Este absolut necesar ca șeful secției să fie cadru didactic. Nu se pune problema de a separa rolul universităților de spitale.
Modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de familie, care sunt stâlpul sistemului de sănătate. Ne dorim o regândire a procentelor în ce privește modul de finanțare. Până în 2027, 20% din buget pentru lista de pacienți și 80% pe numărul de servicii raportate și decontate. Se va face o economie de 3,2 miliarde de lei pentru 2026, ani care vor fi redistribuiți către programele de sănătate în interiorul bugetului.
Aceste economii le vom regăsi în creșterea punctului de plată pentru ambulatoriile de specialitate. Există o nemulțumire justificată din partea colegilor cu practică independentă însă anvelopa bugetară nu ne permite să creștem valoarea punctului de plată în ambulatorii din acest an.
O altă măsură este modul în care se alocă influențele salariale – direct cu numărul de servicii. Metodologia va ține cont de ponderea cheluielilor de personal, numărul de servicii și complexitatea cazurilor etc. Când anvelopa salarială va fi mai mare decât anvelopa serviciilor va exista un indicator negativ de alocare a resurselor. Pentru ambulatoriile de specialitate ne dorim creșterea programului de lucru acolo unde se poate, circa 60% dintre ele. Nu pentru toate specialitățile, ci pentru cele pentru care există adresabilitate.
Se mărește procentul pentru clawback, ceea ce ava aduce CNSAS un venit suplimentar.”
Radu Oprea, secretarul general al Guvernului: „Este o reformă cuprinsă în PNRR. Având în vedere realitatea României, am venit în dialog cu CE și OCDE privind guvernanța corporativă, cu câteva modificări la Legea 109. Schimbările sunt referitoare la indicatorii de performanță, financiari și nefinanciari. OCDE au fost consultanții României în acest proces, cu firma Pricewater Coopers.
Au fost discuții despre firmele de recrutare. Am crescut în interiorul legislației cerințele pentru aceste companii, să aibă mai mulți specialiști pe domenii diverse.
Sunt prevederi legate și de organizarea AMPIP. Se propune scăderea numărului de membri în CA-uri și reducerea indemnizațiilor în procente semnificative. În regiile mici, membrii neexecutiv ai CA pot primi până la maxim 2 salarii medii brute pe ramură, cei executivi până la 3.
Cred că lucrurile acestea vin astfel încât să avem posibilitatea ca managerii performanți să vină către companiile de stat ținând însă acel echilibru în societate. Dacă vrem calitate, ea trebuie remunerată pe măsură, dar trebuie să fie acceptată de către societate. Aducem toate indemnizațiile din CA-uri și managerii generali la un anumit nivel de salarizare care să permită performanța pentru că avem nevoie de companii solide.”
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Foarte multe din prevederi erau lucruri fie asumate în PNRR, neduse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, insolvență, reguli noi în privința colectării ANAF. Acest pachet 2 rezolvă probleme structurale.
Suntem conștienți că măsurile nu sunt ușoare, nu sunt chestiuni ușor de dus. Dozajul acestor măsuri este foarte intens pentru că au fost amânate ani de zile. Având în vedere ce ne așteaptă în octombrie, la evlauarea CE, suntem nevoiți să le adoptăm ca să evităm măsuri mult mai dure, taxe mai mari, libertate mult mai mică pentru a lua măsurile pe care le considerăm bune.
(impactul bugetar?) 3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal, iar cel al celorlalte pachete este de 6,9 miliarde de lei
Mihai Jurca, șeful Cancelariei: Reforma reduce din inechități și reduce efortul făcute de populație și companii. Până la finalul lui ocotmbrie conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină la Parlament cu propuneri de reducere a organigramei de 10% pentru posturile de specialitate și 30% pentru posturile-suport.
Este un pachet de lege simplu ce vine cu propuneri clare de reducere a unor cheltuieli, a personalului, astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de echilibrare bugetară.
A fost anunțat un briefing la finalul ședinței de guvern susținut de premierul Ilie Bolojan, ministrul Sănătații, Alexandru Rogobete, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.
Duminică urmează să aibă loc o ședință a coaliției pentru a discuta din nou proiectul privind administrația publică locală, conform surselor HotNews. Acest proiect este unul dintre cele 6 pe care Guvernul urmează să își asume răspunderea în Parlament, săptămâna viitoare.
În cadrul ședinței coaliției de guvernare de miercuri, s-a decis ca pachetul 2 de măsuri să fie „spart” cinci proiecte diferite astfel încât, în cazul unei contestații la Curtea Constituțională, să fie eliminat riscul invalidării întregului pachet. Joi însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a precizat că vor fi șase proiecte de lege, Executivul urmând să-și asume răspunderea pentru fiecare dintre ele.
Proiectul privind reforma administrației publice a fost scos de pe ordinea de zi a reuniunii cabinetului încă de la începutul ședinței, astfel că miniștrii vor dezbate doar celelalte cinci proiecte, au declarat, pentru HotNews, surse politice.
Proiectul prevede concedierile din primării în proporție de 25%, mărit de la 20%.
Ordinea de zi a ședinței care a fost dată publicității de la Palatul Victoria înainte de începerea întrunirii conținea inițial toate cele șase proiecte
Un pachet cu șase proiecte de lege
Astfel, pachetul legislativ va fi divizat în șase proiecte distincte, după cum urmează:
- proiectul de lege privind pensiile magistraților
- proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale
- proiectul de lege privind reforma în sănătate
- proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat
- proiect de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF)
- proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe.
După adoptarea în Guvern, pachetul legislativ va fi trimis în Parlament pentru procedura de asumare a răspunderii. Parlamentarii vor avea termen până luni, inclusiv, să depună amendamente la cele șase proiecte. Dacă legile vor fi adoptate, ele vor intra în vigoare de la data de 1 octombrie.
Înainte de ședința de guvern, proiectele au fost trimise la Consiliul Economic și Social pentru avizare. Premierul Bolojan a participat, vineri dimineață, la o reuniune tripartită cu patronatele și sindicatele în care a prezentat măsurile preconizate.
După încheierea întâlnirii, reprezentanții mai multor sindicate și-au exprimat nemulțumirea față de pachetul propus.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ
În afară de avizele consultative ale CES, proiectele au nevoie și de avize de la Consiliul Legislativ. Până la ora începerii ședinței, Consiliul Legislativ a publicat avizul pentru proiectul referitor la condițiile de pensionare ale magistraților.
Avizul este unul negativ, Consiliul invocând că asumarea răspunderii pe proiect nu este motivată de către Guvern și nu este prezentat un impact financiar al măsurilor propuse. De asemenea, Consiliul Legislativ argumentează că proiectul ar fi necesitat o analiză prealabilă privind impactul reglementărilor asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
Consiliul susține că proiectul ar fi trebuit să aibă o expunere de motive bazată pe „o activitate de documentare și analiză științifică” care să ia în considerare următoarele aspecte: speranța de viață în România, lipsa de personal specializat în sistemul judiciar, volumul de muncă al unui magistrat, riscul unui val de pensionări din sistem, precum și „solicitarea neuropsihică la care sunt supuși magistrații, inclusiv prin intervențiile legislative succesive recente, dar și prin prezentarea defăimătoare a întregii categorii profesionale în spațiul public”.
Programată inițial pentru ora 16.00, ședința de guvern a început cu o întârziere de două ore.
Ce spune Constituția despre angajarea răspunderii Guvernului
În Constituție se specifică că Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului „asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”. Nu se precizează, însă, dacă pot fi mai multe proiecte de legi în aceeași zi, așa cum intenționează acum Guvernul să facă.
„Există şi un precedent, s-au mai făcut în istorie, cred că pe vremea domnului Boc, a mai fost un moment în care s-a mers în Parlament cu două proiecte separate”, spunea ministrul Apărării Ionuț Moșteanu, după ședința de miercuri a coaliției.
După asumarea răspunderii de către Guvern, opoziția poate depune moțiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moțiunea pică, proiectul de lege se consideră adoptat.
INTERVIURILE HotNews.ro