Lukasenko – lider pe viata

Sapte milioane de alegatori din Belarus au fost chemati ieri la urne pentru a se pronunta, prin referendum, asupra unei modificari a Constitutiei, care sa ii permita presedintelui Aleksandr Lukasenko sa obtina un al treilea mandat prezidential, si pentru a-i alege pe cei 110 membri ai parlamentului.

In legatura cu scrutinul de ieri, o mare parte dintre alegatorii din Belarus, precum si observatorii straini, si-au exprimat temerile privind producerea unor fraude majore.

Alegerile parlamentare sint practic o formalitate, in conditiile in care acest for este dominat de oamenii lui Lukasenko, reprezentantii opozitiei fiind doar o mina de oameni.

In schimb, referendumul pentru modificarea Constitutiei, prin care actualul presedinte incearca sa obtina dreptul de a candida de cite ori vrea, pentru a se instaura ca lider pe viata al Ucrainei, a stirnit un val de proteste atit in tara, cit si in Occident.

Presedintele Lukasenko s-a declarat sigur de victorie, asa cum a fost si la referendumul din 1996, cind a obtinut prelungirea de la cinci la sapte ani a mandatului prezidential si o sporire a prerogativelor sefului statului.

De altfel, televiziunea de stat a difuzat ieri la prinz, in timp ce procesul de votare era in plina desfasurare, rezultatele unui sondaj realizat la iesirea de la urne, potrivit caruia 82a din cetateni au spus Da la referendum, doar 14a pronuntindu-se impotriva modificarii Constitutiei.

Ultimul regim sovietic din Europa

Opozitia a protestat deja fata de recurgerea masiva la votul anticipat, afirmind ca aceasta metoda permite comiterea unor fraude semnificative si apreciind ca protocoalele privind rezultatele referendumului sint deja stabilite, conform unei tehnici folosite la alegerile anterioare.

“De luni de zile exercitam presiuni pentru a pune capat acestei metode a votului anticipat, frauduloasa prin esenta”, a declarat un responsabil occidental acreditat la Minsk, exprimind ingrijorarea Occidentului fata de un regim din ce in ce mai “sovietic” la portile Europei.

Un rezultat pozitiv al referendumului ar insemna o sporire a duritatii regimului lui Aleksandr Lukasenko (50 de ani), care se afla deja in functie de zece ani.

Aceasta perioada a fost marcata de reducerea la tacere a presei si a organizatiilor civile, disparitia mai multor opozanti si o izolare tot mai pronuntata a tarii, Belarus fiind singurul stat european care nu face parte din Consiliul Europei.

Sfada cu Washingtonul

Statele Unite si-au exprimat deja “serioase indoieli” cu privire la corectitudinea referendumului. Departamentul de Stat a afirmat ca, potrivit OSCE, care are observatori la fata locului, “campania este afectata de nereguli”.

In replica, televiziunile din Belarus, toate publice, au prezentat alti observatori – veniti in principal din tari ale Comunitatii Statelor Independente – care au asigurat populatia ca votul anticipat s-a desfasurat “perfect normal”. La rindul sau, Lukasenko a respins criticile venite din partea comunitatii internationale privind modul de desfasurare a scrutinului.

“Cred ca aveti probleme de felul acesta si la voi, asa ca ocupati-va de problemele voastre”, le-a raspuns liderul de la Minsk reporterilor straini care il asteptau la iesirea din sectia de votare.

Ideea a fost reluata si de purtatorul de cuvint al MAE de la Minsk, care, dupa ce a afirmat ca obiectiile formulate de Washington “nu inseamna nimic altceva decit exercitarea de presiuni asupra observatorilor internationali”, a contraatacat, aratind ca “desfasurarea precedentelor alegeri prezidentiale din Statele Unite ofera motive serioase de a pune la indoiala procesul

electoral american, conformitatea rezultatelor cu vointa alegatorilor”

Oamenii protesteaza in soapta

Majoritatea urnelor au fost instalate in institutii, in conditiile in care 80a din populatia activa lucreaza in sectorul public. In Belarus, unde primele 180 de firme sint controlate de stat, iar sectorul privat se afla inca in stadiu embrionar, salariul mediu este de 170 de dolari.

La Minsk, numerosi locuitori au recunoscut ca au fost supusi la presiuni pentru a merge la vot, dar in general le e frica sa vorbeasca, in conditiile in care 80a din economie este controlata de stat. “Cel care nu este de acord risca sa isi piarda slujba.

Directorul ne-a ordonat sa nu discutam politica, ca altfel vom avea probleme”, explica cu voce inceata Oksana Dranina, o invatatoare de 25 de ani, dupa ce s-a uitat in jur sa se asigure ca nu o aude nimeni.

Dimitri, sotul ei, care lucreaza la Universitatea Tehnica din Minsk, le-a povestit reporterilor despre seful lui: “Mi-a zis ca nici el nu este de acord cu un nou mandal al lui Lukasenko, dar ca nu are incotro si ca va face tot ce poate pentru a-i convinge pe studenti sa voteze pentru”, a afirmat barbatul.

“Sa te opui puterii este sinucidere curata. Nu are nici un sens, te zbati degeaba. Nu am curajul sa vorbesc despre “Zubr” (miscarea tinerilor anti-Lukasenko) decit cu cei mai buni prieteni si oricum, niciodata la telefon”, explica Viktor, un student la informatica, adaugind ca ar putea fi exmatriculat din facultate chiar si numai pentru aceste fraze.

Anatoli Lebedko, membru al opozitiei liberale, explica ca metodele folosite de regimul Lukasenko au paralizat societatea si ca “nu e bine sa te pui cu KGB-ul”, facind aluzie la “rapirile” ciudate ale fostului premier Viktor Goncear, a omului de afaceri Anatoli Krasovski si a ministrului de interne Iuri Zakarenko, despre care nu s-a mai auzit nimic din 1999.