Maraton chirurgical la MedLife Polisano Sibiu: 11 artroscopii de genunchi într-o singură zi. Pacientă cu ruptură de menisc: "La două săptămâni de la operație am renunțat la cârje, iar mobilitatea piciorului s-a îmbunătățit semnificativ“

La Spitalul MedLife Polisano Sibiu a avut loc de curând o premieră: 11 pacienți cu leziuni la genunchi au beneficiat de intervenții artroscopice, dintre care 9 ligamentoplastii, realizate de două echipe chirurgicale care au stat în blocul operator de dimineață până seara târziu. „Intervenția a fost efectuată cu grijă, într-o atmosferă relaxantă, cu muzică și chiar cu câteva glume, ceea ce mi-a oferit siguranță și mi-a alungat toate emoțiile pe care le aveam“, povestește una din paciente – Maria Bata, actriță în Statele Unite ale Americii, care a ales să se opereze la Sibiu.

„Am început să simt o durere la genunchiul stâng acum aproximativ un an. Era o durere destul de constantă, care apărea de două-trei ori pe lună și se intensifica mai ales după plimbări lungi sau după sesiuni mai intense la sala de sport“, povestește Maria Bata cum au început problemele la genunchi.

Ceea ce a făcut-o, însă, să-și dea seama că poate fi o problemă serioasă a fost o mică inflamație în partea dreaptă a genunchiului, cu trei luni în urmă, după un mic incident: s-a împiedicat și a căzut cu toată greutatea pe ambii genunchi. Atunci s-a convins de necesitatea unei investigații imagistice prin rezonanță magnetică (RMN) ca să-și descopere adevăratele cauze ale durerii.

„Am fost luată prin surprindere, nu mă așteptam la acest diagnostic: ruptură de menisc gradul IV, cu soluția de tratament – intervenția chirurgicală. Dar asta e viața, plină de imprevizibil“, zâmbește Maria.

Surpriza diagnosticului a venit cu atât mai mult cu cât Maria nu-și amintește cu precizie să fi avut un traumatism atât de puternic încât să justifice ruptura de menisc, mai ales că durerea persista deja de aproape un an când a avut incidentul.

Amânarea operației ar fi dus la agravarea leziunii

La recomandarea unui prieten, Maria a ajuns în cabinetul medicului primar de ortopedie-traumatologie sportivă Daniel Albu, doctor în științe medicale, pentru interpretarea RMN-ului. „Diagnosticul domnului doctor a fost unul foarte clar și o amânare ducea la o posibilă agravare a situației. Oricum, mai devreme sau mai târziu, se ajungea la același remediu: operația“, spune Maria Bata.

Medicul Daniel Albu i-a dat Mariei nu doar un diagnostic și o recomandare de tratament, ci și încrederea de care avea nevoie înaintea unei intervenții chirurgicale: „Dr. Daniel Albu este combinația perfectă între profesionalism și caracter uman de nota 10. Empatic, comunicativ, răbdător, altruist, foarte pasionat de munca lui, a făcut tot procesul medical mult mai ușor atât fizic, cât și psihic“.

Dr. Albu confirmă că amânarea intervenției chirurgicale în cazul Mariei Bata ar fi putut conduce la leziuni suplimentare la nivelul genunchiului, așa că s-a decis, de comun acord, intervenția chirurgicală prin abord artroscopic, de sutură meniscală și rezecție parțială de menisc. „Leziunea meniscală este o patologie frecvent întâlnită în rândul pacienților tineri, iar intervenția chirurgicală cât mai devreme după traumatism favorizează o recuperare mai rapidă“, precizează dr. Albu.

În ce constă intervenția artroscopică și cum a decurs pentru pacientă

Durerea de genunchi, în cazul Mariei, era provocată de o bucată de menisc fracturată și desprinsă, care a pătruns între fețele articulare. „Practic, o parte dintr-o zonă anume a meniscului se agăța între suprafețele articulare de fiecare dată când pacienta făcea mișcarea de flexie, respectiv de extensie la nivelul genunchiului. Din păcate, timpul îndelungat de la momentul accidentării până la momentul intervenției chirurgicale nu a oferit o opțiune viabilă pentru a încerca sutura bucății respective, motiv pentru care o mare parte din fragmentul desprins a trebuit înlăturată“, explică dr. Albu.

La doar trei săptămâni de la interpretarea RMN-ului, intervenția chirurgicală s-a realizat prin artroscopie de genunchi. Mai exact, printr-o procedură chirurgicală minim invazivă care presupune introducerea unei camere de mici dimensiuni, numită artroscop, în articulația genunchiului. Camera transmite imagini pe un monitor, iar medicul chirurg folosește aceste imagini pentru a ghida intrumentele chirurgicale miniaturale inserate prin incizii de foarte mici dimensiuni.

„Pregătirea pentru operație a decurs fără probleme, iar intervenția propriu-zisă a fost efectuată cu grijă, într-o atmosferă relaxantă, cu muzică și chiar cu câteva glume, ceea ce mi-a oferit siguranță și mi-a alungat toate emoțiile pe care le aveam. Internarea a durat două zile, timp în care echipa medicală MedLife mi-a asigurat o îngrijire atentă și sprijin constant“, spune Maria Bata.

Recuperarea post-chirurgicală

La două zile după intervenția artrosopică, Maria s-a externat, a urmat un tratament medicamentos, iar după încă două zile, a început un program de recuperare.

Recuperarea implică două săptămâni de electrostimulare și fizioterapie și alte două de kinetoterapie, exerciții regulate pentru întărirea musculaturii genunchiului, îmbunătățirea flexibilității și redobândirea treptată a funcționalității normale a genunchiului. La toate acestea se adaugă și trei infiltrații cu substanțe vascoelastice, precizează Maria.

„La nici o lună de la intervenție, mă simt foarte bine. Genunchiul arată bine, nu s-a umflat. Fiind o intervenție antroscopică, cicatricea va fi una foarte puțin vizbilă. Am renunțat la cârje după aproximativ 10-14 zile, iar mobilitatea piciorului s-a îmbunătățit semnificativ. Sunt sigură că voi reveni la activitățile obișnuite în curând“, spune ea.

Maraton susținut de medicii MedLife: 11 artroscopii de genunchi într-o zi

Intervenția Mariei Bata a fost una dintre cele 11 operații artroscopice de genunchi realizate într-o singură zi, de dimineața până seara, de două echipe chirurgicale, în două săli, în cadrul Spitalului MedLife Polisano Sibiu.

Cele mai complexe intervenții au fost cele de ligamentoplastie a ligamentului încrucișat anterior. „Ligamentoplastia este o operație dificilă din punct de vedere tehnic: implică reconstrucția ligamentului prin manevre artroscopice. Intervenția presupune mai mulți pași. În primă fază, se recoltează tendoanele pentru noul ligament, după care se poziționează și se fixează cu implanturi speciale la nivelul genunchiului. Durata operației este, la modul ideal, de aproximativ o oră“, explică dr. Daniel Albu.

Cum se rupe ligamentul încrucișat anterior

Patologiile de la nivelul genunchilor – atât ruptura de ligament încrucișat anterior, cât și leziunile meniscale – sunt des întâlnite la pacienții tineri, în special în rândul sportivilor de performanță, dar și al celor care nu fac activități sportive la nivel înalt. „Sunt pacienți care reușesc «performanța» de a rupe ligamentul încrucișat prin mecanisme simple: cădere de la același nivel sau schimbare bruscă de direcție. Evident, sunt mai predispuși la astfel de accidentări sportivii și persoanele care fac sport, chiar dacă doar recreațional“, spune dr. Albu.

Dintre cei 11 pacienți operați în cadrul maratonului chirurgical de la MedLife Polisano Sibiu, o parte erau sportivi de performanță: fotbaliști, handbaliști și baschetbaliști.

Accidentele la schi rămân unele dintre cele mai frecvente cauze ale rupturii de ligament încrucișat anterior, spune medicul. „Activitatea ce implică schiatul, chiar dacă la nivel de amator sau profesionist, prezintă un risc constant pentru genunchi. Bineînțeles că trebuie să împărțim pacienții pe categorii: cu siguranță, un schior profesionist este mai protejat de astfel de accidentări având o pregătire mai bună decât un semiprofesionist sau amator. O greșeală des întâlnită este că mulți pacienți – mai mulți decât ne-am dori noi să fie – până începe sezonul de schi nu fac niciun fel de mișcare sau de pregătire fizică și se supun unor forțe foarte mari trecând direct la schi și astfel apar accidentările“, precizează el.

Când e nevoie de operație

Principala manifestare atunci când ligamentul încrucișat anterior se rupe o reprezintă instabilitatea genunchiului. Pacienții nu mai pot desfășura activități fizice uzuale sau un stil de viață care implică pivotarea sau semiflexia genunchiului afectat.

Totuși, indicația de intervenție chirurgicală în cazul rupturii de ligament încrucișat se face doar în urma investigațiilor imagistice prin rezonanță magnetică. „În funcție de leziunile care apar imagistic se pune indicația de intervenție chirurgicală sau, în cazuri mai puțin întâlnite, de tratament conservator cu kineto și fizioterapie.“

De ce să nu amâni operația

„Ideal ar fi ca intervenția chirurgicală în cazul leziunilor de la nivelul genunchiului să se facă cât mai repede de la momentul traumatismului. Conform celor mai moderne principii, cu cât intervenția chirurgicală se face mai rapid din momentul traumei, cu atât avem un prognostic mai bun și putem avea speranța unui timp redus de recuperare în rândul pacienților“, subliniază dr. Albu.

Dacă în cazul sportivilor care se accidentează la genunchi, protocolul presupune investigarea, diagnosticul și tratamentul cât mai precoce al leziunilor, pacienții care nu practică sport de performanță amână de cele mai multe ori vizita la medic. Cel mai mare risc îl reprezintă leziunile suplimentare la nivelul genunchiului, spune medicul.

Totuși, chiar dacă a trecut mai mult timp de la traumatism, soluția chirurgicală îmbunătățește semnificativ funcția și mobilitatea genunchiului și înlătură durerile de la acest nivel.

Program de reabilitare complex după ligamentoplastii

Dacă în cazul rupturilor de menisc, cum a fost cazul Mariei Bata, mobilizarea se face aproape imediat și recuperarea este destul de ușoară, în cazul ligamentoplastiilor, recuperarea este de lungă durată și presupune perioade specifice de mobilizare treptată, în cadrul unui protocol de reabilitare cu indicații și contraindicații foarte clare pentru pacienți. „O perioadă de minimum șapte luni după intervenția chirurgicală, pacientul ar trebui să nu efectueze activități fizice intense. Ideal, perioada de recuperare ar trebui să dureze nouă luni, poate chiar un an. În această perioadă, pacientul, deși are un progres clar, este supus unui program de reabilitare complex, atât pentru mobilitatea articulară, cât și pentru redobândirea forței musculare“, explică dr. Daniel Albu.

***

Articolul face parte din campania “Oameni Fericiți, Medici Buni”.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură, ne inspiră și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni care știu să se apropie de pacienți, să îi trateze cu grijă și empatie, să inspire încredere. Experimentați, parte din cea mai mare platformă de diagnostic și tratament din România și ajutați de cele mai noi tehnologii, ei nu uită nicio clipă să fie, la rândul lor, oameni. Și asta pentru că dincolo de talent, vocație, experiență și abilități profesionale, ei sunt ghidați de două lucruri esențiale: iubirea față de oameni și fericirea lor, care le oferă satisfacția misiunii împlinite cu succes la finalul fiecărei zile.

Iubim să vedem oameni fericiți, iar asta ne face medici buni.

Articol susținut de MedLife