Mario Draghi avertizează că Europa se confruntă cu trei pericole în același timp

„Punctele forte ale Europei nu pot proteja punctele slabe”, avertizează Mario Draghi, fostul premier al Italiei și șef al Băncii Central Europene, în contextul schimbării rapide a ordinii economice globale, relatează The Guardian.

Draghi, probabil cel mai cunoscut în țările din Zona Euro pentru celebra sa declarație „whatever it takes” („orice va fi nevoie”) privind salvarea acesteia în timpul crizei datoriilor suverane ce a izbucnit în Europa ca urmare a crizei financiare mondiale din 2008, este de mult timp un susținător vocal al integrării mai profunde și al unor reforme structurale majore ale modului în care funcționează Uniunea Europeană.

„Raportul Draghi”, publicat în 2024, a detaliat și mai mult viziunea sa asupra modului în care poate fi îmbunătățită competitivitatea Europei și a influențat politicile Comisiei Europene în acest domeniu, deși el pare să creadă că acestea nu se mișcă suficient de rapid.

Luni, Draghi a susținut un discurs la universitatea KU Leuven din Belgia, vorbind despre poziția actuală în care se află Europa și formulând mai multe observații îngrijorătoare.

Draghi s-a declarat de acord cu cei care avertizează că actuala ordine economică mondială se prăbușește – ba chiar a declarat-o deschis „nefuncțională” și „moartă”. Însă el a avertizat că „prăbușirea acestei ordini nu este, în sine, amenințarea”, ci că „amenințarea este ceea ce o va înlocui”.

Cele trei pericole enumerate de Mario Draghi la adresa Europei

Vorbind despre relațiile dintre UE și SUA, Draghi a spus că blocul comunitar se confruntă acum cu o administrație la Washington care „subliniază costurile pe care le-a suportat, ignorând beneficiile pe care le-a obținut” de-a lungul deceniilor.

În comentarii făcute despre relațiile cu China, el a spus că Europa se confruntă cu un gigant economic care „controlează noduri critice din lanțurile globale de aprovizionare și este dispus să exploateze această pârghie, inundând piețele, reținând inputuri esențiale și obligându-i pe alții să suporte costul propriilor sale dezechilibre”.

Draghi a subliniat că acesta este un viitor în care Europa riscă simultan trei lucruri: să fie subordonată, divizată și dezindustrializată.

Draghi a afirmat că blocul comunitar ar trebui să-și diversifice de urgență politica comercială și să-și consolideze poziția în lanțurile de aprovizionare critice, pe măsură ce rivalitatea se intensifică. El a avertizat că această schimbare de putere „impune ca Europa să treacă de la confederație la federație”.

Draghi a lansat un îndemn către federalizarea Uniunii Europene

„Acolo unde Europa s-a federalizat – în domeniul comerțului, al concurenței, al pieței unice, al politicii monetare – suntem respectați ca putere și negociem ca un singur actor”, a subliniat Mario Draghi.

„Acolo unde nu am făcut-o – în domeniul apărării, al politicii industriale, al afacerilor externe – suntem tratați ca o adunare laxă de state de mărime medie, care pot fi divizate și gestionate în consecință”, a adăugat el.

„Iar acolo unde comerțul și securitatea se intersectează, punctele noastre forte nu pot proteja punctele noastre slabe”, a punctat acesta.

Draghi a adăugat în mod apăsat că „o Europă unificată în materie de comerț, dar fragmentată în materie de apărare, își va vedea puterea comercială folosită ca pârghie împotriva dependenței sale de securitate, așa cum se întâmplă deja acum”.

Fostul premier italian a mai spus că modul în care UE a analizat amenințările venite din partea SUA în legătură cu Groenlanda „a forțat o clarificare a capacității de a acționa”, iar un răspuns ferm în fața unei amenințări directe „a rezonat cu publicul în moduri pe care niciun comunicat de summit nu le-ar fi putut obține”.