”Marșul centenarului”: Participanții la marș au decis să intre în greva foamei / Reacția Bucureștiului și răspunsul autorităților moldovene

La 1 iulie, reprezentanți din sute de localități din România și Republica Moldova s-au reunit la Alba Iulia, au aprins Flacăra Unirii în fața Catedralei ortodoxe și au pornit în marș, pe jos, spre Chișinău. ”Flacăra Unirii” a fost purtată în Marșul Centenar timp de două luni, pe parcursul a 10 etape a câte cinci zile, prin locuri semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.

După ce au traversat sute de localități, printre care și Turda, Cluj-Napoca, Reghin, Târgu Mureș, Sighișoara, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgoviște, Ploiești, Vălenii de Munte, Tabla Buții, Zăbala, Ojdula, Soveja, Mărăști, Mărășești, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Iași, unioniștii au ajuns la Prut duminică seară la Prut, după aproape 1200 de km parcurși pe jos, în cadrul ultimei etape a marșului.

Deși Poliția de Frontieră a României a permis participanților la Marșul Centenar să traverseze granița de la Ungheni pe jos, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a refuzat să facă același lucru, în ciuda faptului că într-o acțiune similară, în 2015, grănicerii din stânga Prutului i-au lăsat pe unioniști să treacă podul feroviar pe jos. Astfel, după ce vama Ungheni le-a fost blocată, unioniștii au mers în vama Albița-Leușeni, unde au așteptat ca autoritățile Republicii Moldova să se răzgândească.

Din nou, Poliția de Frontieră a României a permis participanților la acțiunea simbolică de marcare a celor 100 de ani de la Marea Unire să treacă vama Albița pe jos, dar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a emis 35 de interdicții pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetățenii României din Marșul Centenarului, inclusiv pentru David, de 6 ani, pentru sora lui de 12, amândoi veniți de la Strasbourg alături de mama lor special pentru manifestație.

Supriza neplăcută pentru unioniști a mai fost și împărțirea făcută de grănicerii moldoveni în vama Leușeni în „cetățeni ai României” și „cetățeni ai Republicii Moldova”, numai celor din urmă fiindu-le permis să meargă mai departe.

Cetățenii Republicii Moldova din marș au decis să revină în România, să fie alături de colegii lor care au primit interdicții. Inițial, vameșii de la Leușeni au motivat refuzul de intrare pe teritoriul Republicii Moldova prin faptul că se confruntă cu defecțiuni ale sistemului informatic, apoi că cetățenii României care vor să treacă Prutul nu ar avea argumente întemeiate să o facă. Ulterior, documentul Poliției de Frontieră a fost menționat art. 8 din Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul strănilor în Republica Moldova, fără a fi, însă, indicat vreuna din literele acesteia (acte de terorism? grupuri criminale organizate cu caracter transnational? infracțiuni împotriva păcii sau omenirii? crime de război sau împotriva umanității? documente false? infracțiuni în Republica Moldova? antecedente penale? trafic de persoane?). După mai multe ore, grănicerii moldoveni au inovat o presupusă perturbare a ordinii publice.

Participanții la mars și-au petrecut două nopți în vama Albița, în corturi campate în apropiere de o benzinărie. Marți, aceștia au mai încercat o dată să treacă de vama Leușeni, tentativă care a eșuat. Unioniștii au decis să intre în greva foamei și reacțiile autorităților de la București nu au întârziat să apară. Ambasada României în Republica Moldova s-a autosesizat în legătură cu situația unioniștilor blocați pe segmentul de frontieră Albița-Leușeni.

Conform precizărilor instituției, «cetățenilor români, care fac parte din Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat, fiind întorși la intrarea în Republica Moldova. Motivul interzicerii este perturbarea ordinii publice în zona de frontieră, cu încălcarea regimului punctelor de trecere».

Menționăm că aceasta a fost o decizie a autorităților Republicii Moldova, iar Ambasada României la Chișinău urmărește ca în dialogul cu autoritățile din Republica Moldova drepturile cetățenilor români să fie respectate, în conformitate cu reglementările interne din acest stat și obligațiile internaționale ale Republicii Moldova”, se arată în comunicatul Ambasadei României.

”Marșul centenarului”: Participanții la marș au decis să intre în greva foamei / Reacția Bucureștiului și răspunsul autorităților moldovene

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”