#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife:„Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

În România sunt puțini medici pediatri, arată statisticile breslei. Cei care sunt și endocrinologi pediatri sunt și mai rari, specialitatea fiind una deficitară. Dr. Raluca Bidiga, de la Spitalul de Pediatrie MedLife, le are pe amândouă. Este atât medic specialist pediatru, cât și endocrinolog, specialitate obținută întrucât era în dificultate de câte ori avea nevoie să-și trimită micii pacienți cu probleme hormonale. Spune că pediatria i-a adus mari satisfacții, chiar dacă mulți dintre pacienții ei nu știu să spună cu subiect și predicat ce îi doare. Cei mai dificili pacienți s-au dovedit a fi adolescenții, însă a învățat că-i poate câștiga de partea sa. La fel și pe părinți. Acum, consideră că nicio altă specialitate nu e mai frumoasă, mai ales că și echipa în care lucrează este una de nădejde și cu multă experiență.

Dr. Raluca Bidiga este medic pediatru și de un an este și endocrinolog pediatru. Însă toată facultatea era convinsă că va face psihiatrie și nu altceva.  Atunci când a terminat stagiatura – înainte de anul 2000 – și-a dat seama că la specialitatea dorită se puteau face foarte puține lucruri. „Nu exista o psihoterapie acreditată în România. Nu se deconta nimic. Totul era pe medicație. Și după un an acolo, am zis că renunț complet, că eu nu pot să tratez în acest fel. Și am trecut în extrema cealaltă, unde mi s-a părut că poți face lucruri și că poți vedea rezultate – la copii. La început e greu să-i înțelegi, dar nici la psihiatrie nu era ușor să înțelegi exact ce spune pacientul. La pediatrie, la fel, copilul nu se exprima neapărat verbal, ci mai mult non-verbal. Dar la pediatrie aveai rezultate“, explică medicul parcursul profesional.

Rezidențiatul în pediatrie l-a urmat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ din București. Spitalul avea o adresabilitate mare și o patologie foarte vastă și asta a ajutat-o în evoluția profesională. Iar în echipa MedLife a ajuns chiar de la început, din 2007, de când s-a deschis primul spital MedLife – Life Memorial Hospital.

La începuturile carierei, totul părea dificil. Însă cel mai greu era să lucreze cu părinții copiilor, și nu cu cei mici: „În timp,  te obișnuiești. Poate m-a avantajat și faptul că trecusem prin stagiul de psihiatrie înainte și am ajuns mult mai tolerantă“, spune medicul.

Cum comunică cu adolescenții

Majoritatea pacienților care ajung la cabinet sunt copii până la vârste de 6-7 ani. „După aceea, vin mai rar. Dar mai e un vârf de adresabilitate, undeva după 15-16 ani, când începe o altfel de patologie, nu mai vorbim de bolile copilăriei.”

De altfel, adaugă medicul, adolescenții s-au dovedit a fi cei mai dificili pacienți. Asta pentru că ei nu vor să vină la doctor, ci sunt aduși de părinți. Asta-i pune din start pe modulul „nu, pe mine nu trebuia să mă aduci aici“.

 Pe mulți dintre adolescenți îi știe de când erau mici: „Avem, cumva, o relație. Ce facem noi ca pediatrie generală seamănă un pic și cu medicina de familie. Îi cunoști pe pacienți, i-ai văzut crescând și ei au un pic de încredere. Și dacă aud din partea medicului că le spune: «Probabil că nu ai o problemă, dar hai să investigăm», devin mai cooperanți. Nu cred că au o problemă cu sistemul, cât cu faptul că nu vor să li se spună ce să facă.”

Mai multe boli autoimune decât în trecut

Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent bolile autoimune – tiroiditele, diabetul, artritele: „Am văzut mai multe astfel de cazuri în ultimii doi-trei ani decât acum zece ani. Deocamdată, nimeni nu știe de ce. Cred că este vorba de un cumul de factori, unul dintre cei mai importanți fiind factorul genetic. Dar un aport are și factorul de mediu – virusurile, toxinele, ceea ce mâncăm. Senzația mea este că mediul doar accelerează un pic lucrurile. Adică boala, în loc să apară la 25 de ani, apare la 12-15 ani. La fel se întâmplă și cu creșterea, și cu pubertatea. Totul se întâmplă mai devreme. Și pubertatea apare precoce la 9-10 ani în cazul multor copii. La 11-12 ani e deja considerată normală”, subliniază dr. Bidiga.

Frecvența tot mai mare a bolilor autoimune a fost cauza pentru care medicul pediatru a simțit nevoia unei noi specializări: „Aveam pacienți – cazuri la limită – pe care ar fi trebuit să-i adresez endocrinologului, dar nu aveam unde. Adică, există, două secții în București, dar sunt foarte aglomerate cu cazuri într-adevăr serioase. Și când aveam un caz în dubiu, îl puteam trimite, dar era programat peste șase luni. Iar noi, aici la MedLife, suntem obișnuiți să încercăm să rezolvăm un pic mai repede”.

Medicul oferă exemplul tiroiditei autoimune, care este important să fie depistată și monitorizată. „Odată cu noua competență, obținută la Institutul «Parhon», mi-e mai ușor, pentru că știu dacă trebuie să-i dau tratament copilului cu tiroidită sau nu, cât timp trebuie să-l supraveghez. Nu sunt lucruri complicate, dar trebuie să le știi. E o altă specialitate”, spune medicul pediatru.

Una dintre categoriile de pacienți care se adresează pediatrului o reprezintă copiii suspectați de tulburări de creștere, cazuri în care îi este utilă, de asemenea, competența în endocrinologie. Părinții au impresia despre copiii lor că sunt prea mici. „Problema se pune cât de mici? Foarte puțini dintre ei au, într-adevăr, nevoie de tratament”, spune specialista.

Încrederea, fundamentul relației medic-pacient

Medicul pediatru mărturisește că foarte rar i s-a întâmplat ca, după ce i-a ieșit un copil din cabinet, să nu se gândească încă o dată dacă a făcut tot ce trebuia. „Niciun copil nu e la fel cu celălalt. Tot timpul mă gândesc dacă nu cumva mi-a scăpat ceva, dacă am pus toate întrebările necesare, dacă nu cumva am omis să le spun ceva părinților, dacă părintele a înțeles tot”, mărturisește medicul pediatru. E vorba despre o grijă pe care le-o poartă micilor pacienți, mai ales în contextul în care a avut pacienți de 2, 5 sau 10 ani diagnosticați cu cancer. 

De la pacienți, medicul și-ar dori mai multă încredere și mai multă cooperare. „Când pacienții au încredere în medic, lucrurile merg mult mai ușor. Dar unii nu au. Unii folosesc excesiv Dr. Google și vin chiar cu sugestii terapeutice găsite la întâmplare online”, spune dr. Bidiga. Faptul că se documentează cu privire la problemele de sănătate nu este un comportament de condamnat, dar când încrederea se mută din cabinet în mediul online, la vecini, la prieteni cu experiențe similare, atunci intervenția medicului devine mai dificilă.

Însă toate dificultățile sunt surmontabile atunci când îți place ceea ce faci. Iar pediatria, în opinia medicului, e cea mai frumoasă specialitate medicală: „Copiii sunt drăguți, simpatici. În plus, sunt foarte rare situațiile în care au mai multe boli simultan. Învățam chiar din facultate că, la copii, atunci când găsești simptome din mai multe boli, e bine să te concentrezi să cauți o cauză comună“.

„Nu poți lucra corect și complet de unul singur“

La fel de importantă precum colaborarea cu pacienții este și colaborarea cu echipa medicală. „Nu poți lucra corect și complet de unul singur. De altfel, mi se pare că aceasta este una dintre problemele sistemului medical românesc: lipsa de colaborare între medici. Pacientul este trimis dintr-o parte în alta, fără o țintă anume, și pe drum se pierde. E important să ai o bună colaborare cu alți medici, să ai o echipă completă ca să poți aborda pacientul din mai multe unghiuri în același loc. Pacientul trebuie trimis totuși țintit”, consideră medicul.

Cel mai apropiat colaborator al dr. Bidiga pentru o a doua opinie este un alt medic pediatru – dr. Miruna Georgescu. „Avem o colaborare de 20 de ani. Ea a venit în MedLife cu un an înaintea mea, în 2006. Când era și dr. Mihaela Marcu (n.r. – fondatoarea MedLife), pentru că dânsa ne-a format, ne spunea că suntem precum soarele și luna, că lucram pe contratură și ne întâlneam o jumătate de oră în fiecare zi ca să facem schimb de opinii. Și noi am fost în permanență, ori eu, ori ea, în spital. Iar dr. Marcu, tot timpul. Așadar, colaborarea între medici cred că este unul dintre punctele esențiale pentru a aborda complet pacientul”, conchide medicul Raluca Bidiga.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife