Mihai Seitan: ”Jumatate din fondurile de pensii private obligatorii vor muri in cinci ani”

Intre sistemele de pensii private din estul si vestul continentului exista diferente importante, la fel si in ceea ce priveste cultura economica a viitorilor pensionari din cele doua zone.

Expertul in pensii si asigurari sociale Mihai Seitan, unul dintre artizanii Pilonului II, arata care sunt aceste diferente, catre ce model se indreapta guvernele europene si cum arata viitorul pentru cele 18 fonduri de pensii private obligatorii din Romania.

HotNews.ro: Fondurile private de pensii din Europa de Vest functioneaza dupa aceleasi principii cu fondurile de pensii private obligatorii din Romania?

Mihai Seitan: Sunt diferente fundamentale de organizare si functionare intre sistemele de pensii din vestul si estul Europei. Exista totusi un element comun, sistemul public de pensii. A plecat de la Bismarck si s-a extins apoi in toata Europa, mai putin zona anglo-saxona si cateva tari nordice in care, inca de la inceput, au fost introduse sistemele de pensii ocupationale.

Acestea din urma nu erau obligatorii si functionau pe principiul „plateste angajatul, plateste si angajatorul”. Regula generala este ca pensiile private sunt optionale. In Europa Occidenala nu exista tara, la ora actuala, in care sistemul de pensii private sa fie obligatoriu. Exista sistem public sau ocupational, asa cum am aratat si sistem privat facultativ.

Bine, nu trebuie sa ignoram nici cultura economica a populatiei din acea parte a continentului. Este cu totul alta decat cea din partea in care ne aflam noi.

Oamenii sunt mult mai constienti de transformarile, in dezavantajul lor, care vor avea loc in viitor – ma gandesc in primul rand la scaderea natalitatii – si nu asteapta in aceeasi masura ca romanii sprijinul statului pentru o batranete decenta. De aceea fondurile private de pensii din Vest au clienti, iar contributiile acestora nu se rup din cele la sistemul public, ci sunt separate.

[c:1:s]Oricum, deja se discuta si acolo despre introducerea obligativitatii pensiilor private, atat de grava este situatia. In plus, tarile vestice si-au pus si problema majorarii varstei de pensionare in sistemul public de pensii. Aproape toate tarile au introdus reglementari de majorare a varstei de pensionare.

Si inca o diferenta intre sisteme: noi desemnam prin Pilon II fonduri de pensii private obligatorii, in Vest prin Pilon II sunt denumite fondurile de pensii private facultative.

HotNews.ro: Cresterea varstei de pensionare este solutie doar pentru tarile care sunt capabile sa ofere locuri de munca celor trecuti de varsta maturitatii. Nu este si cazul Romaniei, unde cu cat inaintezi in varsta, cu atat nisa pe care o ai pe piata muncii se ingusteaza, indiferent de valoarea profesionala. Cum comentati?

Mihai Seitan: Tineretea a fost si este vedeta pe piata muncii din Romania pentru ca inca ne mai permitem. Tarile din Vest nu isi mai permit de mult sa exploateze doar tineretea si sa se debaraseze de persoanele valide pentru munca ce au depasit varsta de 50-60 de ani. Asa ca ii motiveaza pe acesti oameni, foarte multi ca numar, mai multi decat tinerii care vin din urma, sa ramana activi. Catre acest model ne indreptam si noi, cu pasi repezi.

HotNews.ro: Mentionati faptul ca este posibila introducerea obligativitatii pensiilor private si in tarile vestice. Puteti fi mai precis?

Mihai Seitan: Este vorba despre Marea Britanie, unde rata participarii la pensiile ocupationale este de 75% din populatia eligibila sa contribuie la fondurile de pensii. Este o rata importanta si chiar si asa, se pune foarte serios problema ca daca in urmatorii zece ani aceasta nu va creste la 85%, sa fie introdusa obligativitatea cotizarii la fondurile de pensii private.

HotNews.ro: Cum arata piata fondurilor private de pensii facultative din vechile state membre, din punct de vedere al participantilor si capitalizarii?

Mihai Seitan: In momentul acesta, in tarile din vestul Europei sunt cam 3.500 de fonduri de pensii private, toate facultative. Ele acopera peste 100 de milioane de cetateni europeni.

La nivelul anului 2005, aceste fonduri aveau active in valoare de circa sase mii de miliarde de euro. Capitalul financiar total care se vehicula in Uniunea Europeana in acelasi an, ma refer la firmele de asigurari si fondurile de pensii, era 24 de mii de miliarde de euro. Deci un sfert din acesti bani reprezentau fondurile de pensii private. Este o cifra importanta.

HotNews.ro: Din ce moment al existentei profesionale isi pun occidentalii problema unei pensii private facultative?

Mihai Seitan: Oamenii se indreapta catre aceste sisteme de pensii facultative numai dupa ce incep sa isi se gandesc serios la viitorul indepartat, a resurselor de care vor beneficia la varsta senectutii. Conform sondajelor, varsta la care incep sa faca acest lucru este de 35-40 de ani.

HotNews.ro: Daca alegem ca sistem de referinta sistemele de pensii din fostele tari comuniste, Romania unde se plaseaza?

Mihai Seitan: Cam in aceeasi parametrii cu celelalte, in sensul ca peste tot, inclusiv in tari care nu sunt inca membre ale Uniunii Europene, ca Macedonia si Croatia, sistemul este gandit pe trei piloni: pensii publice, pensii private obligatorii si pensii private facultative.

Toata partea aceasta de continent este mai reformista decat vechile state membre. In Romania si Polonia, au fost si inca sunt cele mai mari contributii la sistemul public, fata de Republica Ceha si de Ungaria, de exemplu, diferenta este ca de la dublu la simplu. De inteles ca si contributia la pensia privata obligatorie este mai mare la noi si la polonezi.

HotNews: Cate fonduri de pensii private obligatorii activeaza in Polonia si Ungaria si care a fost evolutia acestora de la infiintare pana in prezent ?

Mihai Seitan: In Polonia au fost 28, dar la populatie dubla decat cea a Romaniei. Acum mai sunt 16 fonduri de pensii private obligatorii. In Ungaria, s-a inregistrat acelasi trend descrescator. Au fost cam 16 fonduri si au ramas jumatate. Deci, la un interval de la plecare de circa 5 ani numarul fondurilor se injumatateste.

Piata le triaza, iar momentul adevarului conicide cu momentul in care se vad randamentele fondurilor.