Ministerul Mediului: Exploatarea micilor proprietati de padure fara amenajament va obliga la paza lor

Posibilitatea recoltarii a maxim 3 metri cubi de lemn pe hectar pe an din micile proprietati de padure, fara ca acestea sa aiba amenajament silvic, ii va obliga pe proprietari sa asigure administrarea si paza acestor paduri, conform proiectului de Cod silvic, sustine Ministerul Mediului, potrivit Mediafax.

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) sustine, intr-un comunicat, ca articolul 20 al proiectului de Cod silvic, criticat luni de PNL, care a cerut eliminarea acestuia, este „unul dintre principalele instrumente de combatere a taierilor ilegale”.

Articolul respectiv din proiectul de Cod silvic prevede ca „intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha”, ceea ce inseamna ca, spre deosebire de ceea ce prevad reglementarile actuale, amenajamentul, obligatoriu pentru orice padure, nu mai este obligatoriu pentru padurile mai mici de 10 hectare.

Tot la articolul 20 se mai aduce o completare, ce prevede ca „proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului”.

Potrivit MMAP, Romania detine, in prezent, circa 700.000 ha de padure care ar intra sub incidenta articolului 20 (alin.1.1 si alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate in proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia in suprafete de cel putin 100 ha, pentru a isi elabora amenajament silvic, asa cum ii obliga legea in prezent. In baza actualului Cod Silvic, neputandu-se exploata masa lemnoasa, aceste suprafete sunt, practic, nepazite si neadministrate.

Reprezentantii MMAP precizeaza ca diferenta pana la 700.000 ha este formata din suprafete detinute de micii proprietari, dar care sunt administrate si pentru care exista amenajament silvic.

„Din cauza lipsei contractelor de paza, aceste 420.000 ha sunt suprafetele cele mai expuse taierilor ilegale. Prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligatia ca detinatorii acestor terenuri sa incheie contracte de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (paza, igienizare etc.) pentru respectivul teren. Putem spune ca, articolul 20 al noului Cod Silvic, este unul dintre principalele instrumente de combatere a taierilor ilegale”, se arata in comunicatul ministerului.

Respectarea regimului silvic de micii proprietari presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei si integritatii padurii, asigurarea lucrarilor de regenerare ale acesteia, realizarea de lucrari de prevenire si combatere de boli si incendii si multe altele, prevazute in articolul 17 din Codul silvic aflat in Parlament, mai spune MMAP.

„Deoarece, pentru suprafetele de padure, nu exista subventii care sa vina in sprijinul proprietarilor (asa cum se intampla in cazul terenurilor agricole), iar beneficiile economice ale padurii se pot obtine dupa 25-100 de ani in functie de specie, micii proprietari au doar costuri de intretinere. Intr-adevar, acest articol permite exploatarea fara amenajament silvic a acestor terenuri, insa in limita a maxim 3m3/an/ha, o cantitate mica din punct de vedere silvic (aproximativ jumatate din cresterea medie anuala de 5,6m3/an/ha), care insa ajuta foarte mult micii proprietari, asigurandu-le lemnul de subzistenta pentru incalzire. Orice taiere mai mare de 3m3/an/ha este strict interzisa, fara sa existe amenajamentul silvic”, mai sustin reprezentantii ministerului.

Institutia mai mentioneaza ca padurile de sub 10 ha raman parte a fondului forestier national, iar proprietarii au posibilitatea de a solicita elaborarea de amenajamente silvice pentru ele, costurile fiind suportate de catre stat.

In sprijinul modificarii articolului 20, se mai spune ca a fost solicitata de asociatiile din care fac parte peste 700.000 de mici proprietari de padure.

In plus, orice recoltare de masa lemnoasa, inclusiv cele care intra sub incidenta articolului 20, se raporteaza in SUMAL, existand oricand posibilitatea controlului prin Radarul Padurilor, mai aminteste MMAP.

Totodata, in comunicatul ministerului, se apreciaza ca „afirmatia conform careia micii proprietari care detin amenajament silvic vor renunta la actul de reglementare dupa intrarea in vigoare a noului Cod silvic nu se sustine, deoarece limitarea exploatarii la maxim 3m3/an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic”.

„Constat, cu profunda dezamagire, felul in care anumiti politicieni lanseaza informatii in spatiul public, menite sa truncheze realitatea si sa dezinformeze. Eu am convingerea ca, saptamana aceasta, Parlamentul va vota noul Cod Silvic, inclusiv cu votul unor colegi din PNL. Evident, vorbesc despre acei colegi de buna credinta, care se gandesc la beneficiile romanilor care i-au trimis in Parlament, si nu la interese economice. Dupa ce actul normativ va fi promulgat de presedinte, vom avea in sfarsit un Cod Silvic care combate taierile ilegale, elimina monopolul, ofera sprijin micilor proprietari de padure si sustine industria romaneasca de profil”, declara ministrul Mediului Gratiela Gavrilescu, citata in comunicat.

Liberalii au anuntat luni ca vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor a cererii de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, in caz contrar urmand a vota impotriva legii, in varianta care va ajunge in plen.

„Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic si admiterea discutarii in parte a articolul 20 si eliminarea acestuia. PNL considera ca trebuie eliminat articolul 20 pentru ca aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite taierea padurilor fara document tehnic, fara amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranta cetatenilor si a comunitatilor”, a anuntat fostul ministru Lucian Varga, luni, dupa sedinta conducerii PNL.

Deputatul liberal a precizat ca „in Romania exista peste 200.00 de hectare de paduri in zone de stricta protectie, in jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% si ca, prin amenajamentul silvic, este interzisa taierea copacilor, acestia avand rol de protectie in caz de viituri”.

„PNL ar putea vota Codul Silvic initiat de PSD numai daca articol 20 va fi rediscutat si eliminat in comisii, altfel, va vota impotriva”, a aratat Lucia Varga, despre discutia de miercuri care va avea loc in Camera Deputatilor, cand proiectul de lege ar urma sa fie introdus pe ordinea de zi a plenului.

Deputatii din comisiile juridica, de agricultura si mediu au respins, in 12 mai, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind inregistrate 35 de voturi „impotriva” cererii si 21 „pentru”‘.

Reprezentantii ONG privind protejarea mediului au criticat atunci faptul ca nu au putut sa-si exprime punctele de vedere, sugerand ca vor fi prezenti in strada pentru proteste. De altfel, proteste contra defrisarilor si pentru sustinerea proiectului de Cod silvic, la care au participat mii de oameni, au avut loc in Bucuresti si alte orase din tara in 9 mai.

In Senat, cererea de reexaminare a fost respinsa, in 27 aprilie, Codul silvic fiind adoptat in varianta initiala adoptata de Parlament.

Proiectul Codului Silvic initiat de 125 de parlamentari PSD prevede, printre altele, ca valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestati.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat.

Proiectul mai stabileste ca suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 metri patrati in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 hectare si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri patrati, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 hectare.

Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul seful ocolului silvic, in cazul administrarii, proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de deputati prevad ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, in 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator.

Iohannis a anuntat, de asemeneaa, ca problema defrisarilor ilegale va fi pusa pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), aratand ca protestul impotriva despaduririlor abuzive este unul perfect legitim.