Ministrul de Finanțe, după ce CCR a schimbat termenul de pronunțare pe legea taxelor locale: Ne-a trecut glonţul pe la tâmplă

„Ne-a trecut glonțul pe la tâmplă”, a spus joi seară Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, după ce Curtea Constituțională a schimbat termenul pentru judecarea contestației depuse de AUR față de legea care majorează impozitele și taxele locale. Oficialul a precizat că Executivul a luat „măsurile de precauţie necesare” pentru ca proiectul să fie constituţional.

Nazare a mărturisit că o decizie pe care CCR ar fi luat-o anul viitor cu privire la constituţionalitatea acestei legi ar fi pus în dificultate guvernul, pentru că actul normativ nu ar fi putut fi aplicat din ianuarie 2026.

„Pe 10 decembrie clar că este bine, că este în timpul anului 2025 şi avem suficient timp astfel încât acest pachet legislativ să fie promulgat în anul 2025 ca să poată fi aplicat cu 1 ianuarie. Problema era că nu mai putea fi aplicat cu 1 ianuarie dacă discuţia avea loc în ianuarie sau în februarie anul viitor”, a afirmat ministrul de Finanțe joi seară, la Digi 24.

Alexandru Nazare a arătat că, înainte de a discuta despre bani, cea mai importantă este încrederea, iar prin măsurile fiscale pe care le-a adoptat, România a „recâştigat nivelul de încredere” în raport cu partenerii internaţionali, cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating. „A fost un proces extrem de dificil în ultimele patru luni, în care, pas cu pas, am reușit să recâștigăm această încredere, și ar fi fost păcat să o pierdem”, a spus el.

„Un termen bun”

„Bineînțeles, ar fi fost mult mai complicată construcția bugetului pe 2026, pentru că ecuația acestor venituri atârna semnificativ pe bugetul anului 2026 și ar fi fost implicații și în privința PNRR, pe alocuri posibile sume înghețate. Deci, ne-a trecut glonţul pe la tâmplă. Eram în discuţii cu Banca Mondială şi am ieşit imediat când am văzut ştirea şi bineînţeles am început să discutăm, am sunat imediat la Comisie astfel încât să existe un dialog permanent şi să nu existe sincope, să ştie exact ce facem şi, bineînţeles, în dialog cu premierul, permanent, un pic mai târziu, în cursul după-amiezii, am primit vestea că s-a devansat de pe 21 ianuarie pe 10 decembrie”, a adăugat oficialul guvernamental, potrivit News.ro.

„Eu cred că 10 decembrie e un termen bun, mai ales că acest pachet legislativ fusese la Curte peste 70 de zile, Curtea operase observaţii pe pachet, noi am avut grijă astfel încât să scoatem complet paragrafele pe care Curtea le viza, astfel încât să nu existe niciun dubiu în momentul în care legea este din nou aprobată. Deci, practic ne luasem măsurile de precauţie necesare”, a subliniat ministrul de Finanțe.

Iniţial, Curtea Constituţională a stabilit pentru 21 ianuarie 2026 termenul când va judeca o nouă contestaţie a AUR privind neconstituţionalitatea legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative.

Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor.

Legea mai fusese contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.

Marţi, plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar pe 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.

Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat termen anul viitor. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului.

Joi seară, Curtea Constituțională a anunţat că a preschimbat termenul pentru 10 decembrie 2025.

Citește și

CCR a schimbat data la care va analiza contestația AUR privind majorarea taxelor locale, după o solicitare a Guvernului / Intrarea în vigoare a măsurilor, planificată pentru 1 ianuarie

Ce măsuri urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie

De anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, urmează să fie majorate.

Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.

Chiar și așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări făcute de Profit.ro. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.

Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.

Tot de la 1 ianuarie 2026, este prevăzut ca toți comercianții să fie obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.

Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.

Proiectul propune și un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.

Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare. Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.

Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei. Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei. Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.