Ministrul Sănătății: Cazul de hepatită cu origine necunoscută la copii depistat în România este unul probabil

Cazul de hepatită acută de origine necunoscută la copii identificat și în România, la o fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, este unul probabil, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Rafila a declarat, luni, la Europa FM, că este vorba despre un caz care îndeplinește definiția propusă de Organizația Mondială a Sănătății de caz probabil:

• „Este un caz care îndeplinește definiția de caz propusă de Organizația Mondială a Sănătății ca și caz probabil, nu este vorba de un caz confirmat, mai ales că discutăm despre o formă de hepatită care nu are o cauză identificată până în momentul de față.
• Nu sunt cazuri confirmate pentru că nu cunoaștem cauza, confirmarea înseamnă să cunoști cauza, cazul probabil grupează copii care prezintă hepatită severă, cu transaminaze foarte mari, cu icter, cu insuficiență hepatică, dar atâta timp cât nu cunoaștem cauza nu putem să discutăm despre o confirmare din puntul de vedere al unei cauze, în momentul de față vedem doar consecințele unei posibile infecții, de exemplu hepatita severă”.

Ministrul Sănătății a spus la Europa FM, răspunzând unei întrebări, că deocamdată nu se poate face o campanie de prevenire a răspândirii acestui nou tip de hepatită:

• „Prevenție față de ce? Pentru că, necunoscând cauza, nu ai în momentul de față posibilitatea să te gândești la un plan de prevenție mai ales că acest caz din România este oarecum sporadic, el a fost raportat automat, dacă vreți, către Centrul European de Control al Bolilor și către Organizația Mondială a Sănătății datorită faptului că a apărut la un copil și era însoțit de simptomatologia sau modificările biologice”.

O fetiță de 5 ani, primul pacient din România cu hepatită acută cu origine necunoscută

Hepatita acută de origine necunoscută a fost identificată și în România, la o fetiță de 5 ani din zona București Ilfov, în timp ce 169 de astfel de cazuri au fost înregistrate în 11 țări, a transmis luni seară Ministerul Sănătății.

• „Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.
• Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa.
• Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Câte cazuri au fost depistate în lume

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat pana la data de 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute pană în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între 1 luna și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter

Potrivit ministerului român al Sănătății, din cele 169 de cazuri înregistrate în lume, la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

Simptomele raportate

„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate”, a spus OMS într-un comunicat. „În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”.

Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice sau alanină aminotransaminaze și icter.

Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, a spus OMS, iar virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E – nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri.

Până pe 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a Americilor. Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).

Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.

Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe. Dar acești viruși sunt doar rar raportați ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.

OMS a spus că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.