Misiunea pentru Libertatea Presei în România pune la îndoială corectitudinea mediatizării campaniei electorale și cere reforma urgentă a finanțării politice pentru „presă și propagandă”

Misiunea pentru Libertatea Presei în România, a Media Freedom Rapid Response (MFRR), organizație internaţională care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare, consideră că în țara noastră este necesară reforma urgentă a finanțării politice pentru „presă și propagandă”, pentru a pune capăt dependenței mass-media de partidele politice. De asemenea, pune la îndoială corectitudinea mediatizării campaniei electorale pentru alegerile desfășurate la începutul lunii iunie.

„Membrii Media Freedom Rapid Response au concluzionat, după finalizarea unei misiuni la București, că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România este serios compromisă de capturarea politică a mass-media și că aceasta din urmă nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate”, a transmis MFRR miercuri, într-un comunicat de presă, potrivit ActiveWatch.

Misiunea de două zile a MFRR în România, din 17 și 18 iunie, asistată de ActiveWatch, a avut loc la doar o săptămână după alegerile europarlamentare și locale.

Cu alegerile prezidențiale care vor avea loc, cel mai probabil, în septembrie și alegerile parlamentare în decembrie anul acesta, MFRR solicită „o reformă urgentă a sistemului de finanțare a partidelor pentru a elimina banii politici din sistemul media”.

„Orice cheltuială politică care este permisă trebuie să fie limitată la publicitate politică clar marcată, cu dezvăluirea completă a bugetelor cheltuite de fiecare partid politic pentru fiecare instituție media. Trebuie redus și nivelul general al subvențiilor de stat utilizate pentru «presă și propagandă»”, mai afirmă organizația.

Acordarea de fonduri de la bugetul de stat, anuale, partidelor politice, care sunt apoi folosite pentru a plăti presa pentru conținut de tip „presă și propagandă”, este, în prezent, „cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești”, atrage atenția MFRR.

Veniturile uriașe pe care le oferă mass-media denaturează relatările pe subiecte politice, creând un teren electoral inechitabil. Sumele folosite au crescut rapid în ultimii ani, la aproximativ 24 de milioane de euro în 2023, acestea urmând să crească semnificativ în 2024. Problema este exacerbată de lipsa de transparență cu privire la ce partide finanțează care mass-media, cât de mult finanțează și ce conținut media.

Media Freedom Rapid Response:

„Partidele politice sunt obligate să raporteze lunar cheltuielile către Autoritatea Electorală Permanentă. În timp ce AEP a emis rapoarte mai detaliate pentru perioada campaniilor pentru alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024, ceea ce face mai transparente informații despre cât se cheltuie, în ce mass-media, de către ce partid, în afara campaniei oficiale niciuna dintre aceste informații nu este făcută publică”, mai spun reprezentanții organizației.

Aceștia amintesc că jurnaliștii de investigație au dezvăluit modul în care banii partidelor sunt folosiți pentru a plăti conținut media care nu este marcat în mod clar pentru public, precum și pentru susținerea unor campanii de denigrare împotriva oponenților.

„Mai mult, partidele se pot sustrage reglementărilor media care interzic radiodifuzorilor să primească finanțare politică pentru conținut media între alegeri, contractând fie site-urile web ale radiodifuzorilor, fie agenții de publicitate terțe”, notează MFRR.

Principalele constatări ale Misiunii pentru Libertatea Presei în România:

Conform comunicatului, Misiunea pentru Libertatea Presei în România a constatat că finanțarea politică creează o presă „manevrabilă”, iar lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea fondurilor de la stat destinate publicității „exacerbează și mai mult capturarea mass-media”.

Influența politică și relatările presei:

• Influența omniprezentă a fondurilor partidelor politice în mass-media are ca rezultat o mediatizare părtinitoare, în primul rând în favoarea coaliției de guvernare.
• Finanțarea politică creează o mass-media manevrabilă, care nu reușește să tragă guvernul la răspundere, și, drept urmare, subminează încrederea publicului în presă.
• Lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea fondurilor de publicitate de stat, controlate de aleșii locali, exacerbează și mai mult capturarea mass-media, în special la nivel regional și local.
• Lipsa transparenței cu privire la alte surse de finanțare, legăturile de afaceri și alte conflicte de interese, care implică mass-media și politicieni, compromit, de asemenea, capacitatea presei de a servi publicul.

Procese SLAPP de hărțuire:

• Mass-media din România este vizată de un număr alarmant de Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP) care vizează reducerea la tăcere a jurnalismului de investigație și a relatărilor critice. Aceste procese, deseori inițiate de personalități politice puternice și de interese ale mediului de afaceri, rareori au câștig de cauză în instanță, dar reușesc în schimb să intimideze și să epuizeze financiar instituțiile media.

Siguranță:

• Hărțuirea online și amenințările adresate jurnaliștilor – în special femeilor jurnaliste – creează un climat de ostilitate, din ce în ce mai mare, menit să reducă la tăcere jurnaliştii. Autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a aborda această problemă și pentru a proteja jurnaliştii, în special de campaniile online de trolling și de denigrare.

Misiunea precizează că a cerut guvernului să implementeze rapid noile regulamente și norme europene menite să îmbunătățească libertatea presei, inclusiv Regulamentul european privind libertatea mass-media (EMFA), Directiva anti-SLAPP și Regulamentul privind transparența publicității politice, precum și recomandările Comisiei Europene privind siguranța jurnaliştilor. EMFA, în special, introduce noi reguli privind transparența proprietății, conflictele de interese și primirea și distribuirea publicității de stat către mass-media.

Misiunea a salutat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a dispune redeschiderea anchetei privind posibila ingerință politică în investigarea campaniei de denigrare împotriva jurnalistei de investigație, Emilia Șercan. Misiunea a salutat, de asemenea, asigurările procurorului general că dosarul lui Sercan va fi supravegheat de un procuror competent și pe deplin independent, care va avea la dispoziție resursele necesare pentru a soluționa cazul înainte de expirarea termenului de prescripție.

Ce au cerut autorităților române reprezentanții misiunii:

• Misiunea pentru Libertatea Presei în România a solicitat o cooperare mai strânsă între autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în verificarea cheltuirii fondurilor politice în mass-media, pentru a se asigura că utilizarea acestora nu încalcă nici legislația electorală, nici legislația audiovizuală.
• De asemenea, misiunea a cerut comisiilor parlamentare pentru mass-media să desfășoare o anchetă publică cu privire la rolul fondurilor politice și impactul acestora asupra independenței mass-media și a corectitudinii electorale.

Principalele concluzii ale Misiunii pentru Libertatea Presei în România:

Capturarea mass-media și mediatizarea campaniei electorale

• Alegerile din România sunt afectate de capturarea politică a mass-media mainstream, în primul rând prin utilizarea fondurilor partidelor politice pentru ‘presă și propagandă’.
• Principalele partide politice au cheltuit în 2023 peste 24 de milioane de euro pe fonduri de presă și propagandă, iar această cifră urmează să crească semnificativ în 2024.
• În timp ce regulile campaniei electorale impun rapoarte detaliate ale tuturor cheltuielilor partidelor politice, care au fost făcute mai transparente de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în timpul campaniilor electorale din iunie 2024, detaliile cheltuielilor dintre campanii nu sunt disponibile.
• Există dovezi considerabile, dezvăluite de jurnaliştii de investigaţie, că fondurile politice au fost utilizate în mod ilegitim pentru a cumpăra promovare media între perioadele electorale, cu încălcarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum și a legislației audiovizuale.
• Fondurile publice sunt cheltuite de partidele politice pentru conținut media care nu este marcat corespunzător, ceea ce face adesea imposibil ca publicul să distingă între conținutul jurnalistic și cel plătit.
• Lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea fondurilor de stat controlate de aleșii locali are potențialul de a amplifica și mai mult capturarea mass-media, în special la nivel regional și local.
• Nici candidații politici, nici mass-media nu au obligația de a face public orice conflict de interese, cum ar fi deținerea sau influențarea de către candidați a unor instituții media, compromițând și mai mult corectitudinea campaniilor electorale.
• Acest lucru a dus la o denaturare a campaniei electorale, deoarece părți ale mass-media naționale și locale oferă relatări pozitive, inofensive, despre marile partide politice și o prezentare ostilă a altor candidați politici.
• Deși problema este deosebit de acută în timpul alegerilor, fondurile partidelor politice au devenit încorporate în sistemul media, creând o interdependență nesănătoasă între mass-media și partidele politice pe tot parcursul ciclului politic.
• Autoritățile de reglementare electorală, CNA și partidele politice au datoria democratică de a asigura transparența deplină în ceea ce privește utilizarea de către partide a fondurilor politice publice și private cheltuite în mass-media.
• Există o obligație corespondentă a companiilor media de a declara toate sumele primite din surse politice și de a eticheta clar conținutul pentru care au fost plătite.
• Problema este agravată și mai mult de faptul că radioului și televiziunii publice le lipsește independența pentru a putea să critice guvernul, acestea având nevoie urgentă să fie reformate.

Acțiuni propuse

Conform acestui raport, România trebuie să prioritizeze lupta împotriva capturării mass-media prin următoarele acțiuni:

• Comisiile parlamentare pentru mass-media ar trebui să organizeze o anchetă publică cu privire la impactul banilor politici asupra independenței presei și echității electorale.
• Cooperare mai strânsă între autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în verificarea cheltuirii fondurilor politice în mass-media pentru a se asigura că utilizarea acestora nu încalcă nici legislația electorală, nici legislația audiovizuală. Dacă este necesar, cadrul de reglementare ar trebui modificat pentru a garanta rolul CNA în verificarea utilizării fondurilor politice.
• Prevederile Regulamentului european privind libertatea mass-media ar trebui implementate rapid, în special cele legate de capturarea mass-media, incluzând independența serviciilor publice de media, transparența proprietății și a conflictelor de interese, independența autorităților de reglementare, garanții privind pluralismul media și distribuirea echitabilă a publicității de stat.
• Regulamentul privind publicitatea politică ar trebui, de asemenea, implementat rapid pentru a asigura marcarea complet transparentă a tuturor reclamelor politice în mass-media și online.

„Legea privind accesul la informațiile de interes public este adesea ignorată de autoritățile române, forțând jurnaliștii să se adreseze instanțelor, ceea ce poate rezulta în ani de proceduri până a se ajunge la o decizie judecătorească. La momentul când este soluționat procesul, adesea, informațiile obținute nu mai sunt utile”, mai spun reprezentanții MFRR.

Misiunea menționează a luat cunoștință de cazuri în care partidele politice „preferă să plătească amenda și daunele decise de instanțe decât să ofere informații. La acel moment, instanțele consideră cauza soluționată, deși legea continuă să fie încălcată, având în vedere faptul că informațiile de interes public solicitate nu sunt furnizate”.

„Instanțele și poliția au făcut presiuni pe jurnaliști pentru a-și dezvălui sursele, împotriva prevederilor și jurisprudenței articolului 10 al Curții Europene a Drepturilor Omului”, mai amintesc reprezentanții MFRR.

Conform acestora, hărțuirea online și amenințările adresate jurnaliștilor – în special femeilor jurnaliste – creează „un climat de ostilitate din ce în ce mai mare, menit să reducă la tăcere jurnaliştii. Autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a aborda această problemă și pentru a proteja jurnaliştii, în special de campaniile online de trolling și de denigrare. Noul procuror care urmează să fie numit în cazul Emilia Șercan trebuie să fie foarte competent, pe deplin independent și să dispună de resursele necesare pentru a soluționa cazul înainte de expirarea termenului de prescripție”.

Misiunea a fost condusă de Institutul Internațional de Presă și a inclus Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT), The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), Free Press Unlimited și organizația românească pentru libertatea presei, ActiveWatch.

Raportul MFRR este susținut și de alte cinci importante organizații internaționele din domeniul libertății presei: International Press Institute (IPI), Federația Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), OBC Transeuropa (OBCT) și Free Press Unlimited (FPU)