Modul în care cazul Assange evidențiază infracțiunea de tortură psihologică
Un raportor special al ONU spune că fondatorul WikiLeaks este o victimă a torturii psihologice, scrie AlJazeera.
Cazul de extrădare al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, a aruncat lumina reflectoarelor nu numai asupra viitorului său tratament, dacă ar trebui să fie extrădat în Statele Unite sau nu, ci și asupra tratamentului pe care l-a primit în cei aproape 10 ani de când a fost arestat pentru prima dată în 2010, spun experții legali.
Perspectiva torturii psihologice, în cazul în care Assange va fi extrădat în SUA și judecat pentru trădare, ar putea face extrădarea ilegală în conformitate cu dreptul internațional. Assange este căutat în SUA în conformitate cu Legea Spionajului din 1917. Acuzațiile penale împotriva lui includ conspirația pentru a pirata calculatoarele guvernamentale și încălcarea legii spionajului. Dacă este condamnat, el ar putea petrece multe decenii în închisoare.
El este acuzat că a conspirat cu fostul analist de informații al armatei americane, Chelsea Manning, pentru a obține și a dezvălui informații „cu motiv să creadă că acestea urmăreau vătămarea Statelor Unite sau în avantajul unei națiuni străine”, potrivit unui Comunicat de presă al Departamentului Justiției (DoJ).
Raportorul special al ONU pentru tortură și tratament inuman, Nils Melzer, a lansat luni o copie prealabilă a raportului său privind tortura psihologică. Acesta a fost pregătit în baza unei rezoluții convenite de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
În opinia lui Melzer, cazul Assange arată ideea conform căreia „democrațiile mature” precum Regatul Unit și SUA nu se angajează în tortură psihologică este falsă.
John Shipton, tatăl lui Assange, a declarat pentru Al Jazeera: „Singură lege internațională care a fost respectată în acest caz este tratatul de extrădare dintre SUA și Marea Britanie. Restul a fost abrogat.”