Sari direct la conținut

Natalitatea redusă va scădea nivelul de trai. Pentru a-l menține, un muncitor german va trebui să lucreze în plus 5,2 ore pe săptămână. Situația din România

HotNews.ro
Muncitori pe șantier, Foto: Inquam Photos / George Călin
Muncitori pe șantier, Foto: Inquam Photos / George Călin

Multe dintre cele mai bogate economii ale lumii vor trebui să-și dubleze nivelul productivității pentru a-și menține nivelul de trai pe fondul scăderilor drastice ale natalității, arată un raport al firmei de consultanță McKinsey publicat în aceste zile, care analizează impactul economic al scăderii ratei natalității.

Rata de natalitate reprezintă numărul de născuți-vii dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de născuți-vii la 1000 locuitori.

În România, rata natalității s-a înjumătățit în ultimii 33 de ani. De la 13,6 născuți vii la mia de locuitori, a coborât la 7 nou-născuți la mie, potrivit Statisticii.

În 5 județe, natalitatea a scăzut cu peste 60% (Vaslui-65%, Ialomița-64%Vâlcea-63%,Bacău-61% și Gorj-60%), iar Capitala și Ilfovul înregistrează cel mai mic recul, de circa 33%.

O rată a natalității similară României o are Italia (7,02 nașteri la mia de locuitori), care, potrivit raportului McKinsey, va trebui să-și tripleze productivitatea pentru a-și menține nivelul de trai. În Spania, prductivitatea ar trebui să crească de patru ori până în 2050.

Fără a face ceva concret, „tinerii vor moșteni o creștere economică mai lentă și vor trebui să susțină costul cu pensiile pentru tot mai multor pensionari”, explică Chris Bradley, directorul McKinsey Global Institute, co-autor al Raportului.

Guvernele se luptă să țină sub control o criză demografică pe fondul creșterii costurilor pentru locuințe și îngrijirea copiilor

Două treimi dintre oameni trăiesc acum în țări cu natalitatea sub așa-numita „rată de înlocuire” (care este de 2,1) în timp ce populația este deja în scădere în mai multe state: Japonia, Italia, Grecia și în țările est-europene.

„Sistemele noastre economice actuale și contractele sociale dezvoltate de-a lungul timpului sprijină oamenii care trăiesc o viață mai lungă”, a spus Bradley. „Acest calcul nu mai este valabil.”, spune Bradley, adăugând că „nu există nicio pârghie care să remedieze” provocările demografice.

„Va trebui să fie un amestec de intrare a mai multor tineri pe piața muncii, vieți profesionale mai lungi și, sperăm, productivitate”, a mai explicat el.

Cu intrarea tinerilor pe piața muncii, mai greu în România, unde situația e complicată și delicată. Cât despre viața profesională mai lungă, greu și aici: România are cea mai scurtă durată a vieții profesionale.

Raportul vine după avertismente similare ale OCDE, care anul trecut a declarat că scăderea natalității pune în pericol „prosperitatea generațiilor viitoare” și a îndemnat guvernele să se pregătească pentru un „viitor cu fertilitate scăzută”.

În Europa, scăderea persoanelor în vârstă de muncă va afecta PIB/capita în următorii 25 de ani cu ​​10.000 USD/ persoană

În timp ce unii economiști cred că inteligența artificială generativă și robotica ar putea crește productivitatea, există încă puține semne că acest lucru se va întâmpla într-un mod semnificativ. Productivitatea în Europa a stagnat în mare măsură de la pandemie, lărgind un decalaj care sa deschis cu SUA după criza financiară.

Firma de consultanță susține că mai multe țări vor trebui să încurajeze oamenii să lucreze mai mult timp, urmând exemplul Japoniei, unde rata de participare la forța de muncă în rândul persoanelor de 65 de ani și peste este de 26%, comparativ cu 4% în Franţa.

„Reducerea demografică este inexorabilă și severă, iar atunci când se lovește, creșterea productivității devine și mai relevantă”, se arată în raport.

McKinsey a calculat că, pentru a menține nivelul de trai în creștere în același ritm, un muncitor german ar trebui să lucreze 5,2 ore suplimentare pe săptămână sau ponderea populației în muncă ar trebui să crească cu aproape 10 puncte procentuale față de nivelul

INTERVIURILE HotNews.ro