VIDEO Nicușor Dan a prezentat în Parlament Strategia Națională de Apărare a Țării: Rusia desfășoară un război hibrid împotriva României / Care sunt riscurile și vulnerabilitățile interne menționate de președinte
Corupția, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie sunt principalele probleme cu care se confruntă România pe plan intern prezentate de președintele Nicușor Dan. La capitolul pericole externe, Nicușor Dan a menționat războiul hibrid pe care „în mod evident” Rusia îl desfășoară împotriva României și multor state europene. Președintele a fost întrerupt de mai multe ori în timpul discursului său de parlamentari din opoziție.
Strategia de Apărare a fost adoptată
Strategia Națională de Apărare a fost adoptată de Parlament. S-au înregistrat 314 voturi pentru, 43 contra și 3 abțineri.
Strategia a fost votată și de parlamentari ai opoziției. În total, PSD-PNL-USR-UDMR-minorități au 311 voturi.
George Simion, atac la Nicuşor Dan și Bolojan
George Simion a criticat de la tribună discursul președintelui și guvernul.
Preşedintele AUR a declarat că nu a văzut în ultimii 35 de ani ”o asemenea lipsă de respect şi desconsiderare” a Parlamentului, deoarece preşedintele Nicuşor Dan nu a stat şi la dezbaterea privind Strategia Naţională de Apărare. El a anunţat că AUR va vota această strategie de apărare naţională, dar că nu este de acord cu discursul lui Nicuşor Dan.
„A venit Nicuşor Daniel Dan, a plecat Nicuşor Daniel Dan fără să asculte vocea poporului român prin reprezentanţii săi. De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici în faţa Parlamentului, nu găseşte o oră pentru Ora Premierului, aşa cum îl obligă articolul 211 din regulament”, a declarat George Simion, la dezbaterea Strategiei Naţionale de Apărare.
El a adăugat că îi cere preşedintelui Nicuşor Dan să desecretizeze şedinţa CSAT privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024.
Nicușor Dan, „baie de mulțime” cu parlamentarii USR
Nicușor Dan a coborât în zona băncilor parlamentarilor, unde s-a salutat cu parlamentari de la PNL și USR. Nicușor Dan a stat de vorbă aproximativ un minut și cu candidatul USR la București, Cătălin Drulă, care este deputat.
Nicușor Dan a făcut aproape o „baie de mulțime” cu parlamentarii USR. A discutat și râs cu aceștia, imediat după ce și-a încheiat discursul din Parlament.
Președintele Dan, întrerupt în timpul discursului
Opoziția a întrerupt de mai multe ori discursul președintelui, în special când acesta a spus că România va sprijini în continuare Ucraina. „Nu vă e rușine?”, „România când o spijiniți?”, a strigat opoziția.
Unul dintre cei mai vocali a fost deputatul Dumitru Coarnă, în trecut fost PSD-ist și membru AUR, acum ales pe listele SOS România în Parlament.
Și Anamaria Gavrilă, șefa POT, l-a întrerupt pe președinte. Șeful statului a râs și și-a continuat discursul.
Nicușor Dan și-a încheiat discursul și, la final, a fost aplaudat preț de câteva secunde de parlamentarii puterii.
După discurs, Nicușor Dan a coborât în plenul Parlamentului, unde s-a salutat cu parlamentari de la PNL și USR. Nicușor Dan a stat de vorbă aproximativ un minut și cu candidatul USR la București, Cătălin Drulă, care este deputat.
Președintele Nicușor Dan ține primul discurs în parlament de la depunerea jurământului de președinte, din luna mai. El a fost primit cu aplauze de parlamentari:
Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun și vreau să mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor care au trimis sugestii (…) Există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, a economiei, a așteptărilor cetățeanului român și a modului în care instituția publică răspunde acestor așteptări.
Conceptul central este acela de independență solidară. Independența în sensul că acțiunile statului trebuie să fie în măsura în care oamenii de aici văd lumea, tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și interesului care corespunde acestei identități. Solidaritate, respectul nostru pentru toți partenerii și pentru angajamentele pe care ni le-am luat.
Documentul are patru capitole importante: primul este contextul geopolitic, s-au produs schimbări importante în context. Este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem un război în vecinătatea noastră, avem conflicte în mai multe părți ale globului.
Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale și asta înseamnă că cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta, cu atât crește decalajul față de ceilalți.
„Vedem campanii intense de dezinformare”
Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale. Vedem campanii intense de dezinformare (n.r. Președintele este întrerupt de Anamaria Gavrilă, se oprește, sala râde).
Pe partea de amenințări, în mod evident, războiul de lângă noi cu toate consecințele care decurg de aici și războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene, vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.
În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică, Moldova, Ucraina, în zona sudică, Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa.
În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, și o să dezvolt când o să vorbesc de soluții, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.
Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare, dezvoltare, inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală. Iar în ceea ce privește societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic, și ăsta este un lucru important.
„Avem un parteneriat strategic cu SUA”
Avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite și suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltare. Vreau să menționez numai Programul SAFE, și vreau să felicit Guvernul și instituțiile implicate pentru efortul pe care l-au desfășurat în aceste două luni și pentru aplicația pe care a depus-o în Programul SAFE.
Poziția geografică este o oportunitate.
România poate să devină un punct de conectivitate între Europa şi Asia. Portul Constanţa este o oportunitate. E foarte bine că în 2-3 ani el va fi conectat şi pe autostradă şi feroviar cu vestul Europei. Dunărea este de asemenea o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucţie al Ucrainei. Dacă vorbim de Marea Neagră, cred că trebuie să sublimiem strategia Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an, la iniţiativa României.
Zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem acum foarte bine organizați, România are potențial, avem calitatea forței de muncă, un sector privat competitiv.
În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice, vom susține integrarea în UE a vecinilor noștri, este o condiție a stabilității noastre viitoare.
Susținerea Republicii Moldova, un obiectiv important. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține securitatea în Balcanii de Vest și vom susține integrarea statelor, e o condiție pentru viitor. Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă, este un punct vulnerabil, dar poate să fie o mare oportunitate.
„Lupta anticorupție este foarte importantă”
În politica internă, lupta împotriva corupției este foarte importantă. Trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen. Trebuie să prioritizăm marea corupție, pentru că acum este un amestec între diferite zone de corupție.
În mod explicit, strategia prevede implicarea serviciilor de informaţii în colectarea datelor cu privire la corupţie, fără însă să depăşim graniţa între sistem de informaţii şi sistem de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie judecarea faptelor de corupţie şi dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.
O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și societății civile și pentru asta trebuie să câștigăm încrederea cetățenilor și asta e corelat cu lupta împotriva corupției.
Ședința comună a Parlamentului a început cu intonarea imnului național. Din 463 deputați și senatori, sunt prezenți 312, atât fizic, cât și online.
Președintele Nicușor Dan a ajuns la Parlament. Acesta a fost așteptat de șeful PSD, Sorin Grindeanu, și de președintele Senatului, Mircea Abrudean.
La ședința Parlamentului participă și premierul Ilie Bolojan, care a ajuns deja la Parlament.
***
Președintele Nicușor Dan vine miercuri în Parlament pentru a le prezenta senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării. După ce va fi aprobată de comisiile de specialitate ale Legislativului, Strategia va ajunge în plen, pentru a fi dezbătută și votată.
Șeful statului nu va merge singur în Parlament, ci alături de membrii Guvernului, potrivit unui anunț oficial.
Pe 25 noiembrie, CSAT a analizat și aprobat forma finală a Strategiei, după ce a stat 10 zile în dezbatere publică și a fost completată cu sugestii venite de la societatea civilă.
„Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul ședinței CSAT de miercuri.
Ce prevede Strategia Națională de Apărare
Președintele Nicușor Dan a prezentat pentru prima oară public Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.
„Administrația publică are niște probleme. (…) La acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova”, a spus atunci Nicușor Dan.
Strategia naţională de apărare a ţării cuprinde:
- „valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate;
- evaluarea mediului internaţional de securitate;
- potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi identificate;
- obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării;
- direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României în domeniul apărării”.
Corupția este trecută în „Strategia națională de apărare” la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru România.
„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, precizează documentul.
Prin urmare, strategia stipulează că „un obiectiv național de securitate” pentru România este „limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”.
Documentul introduce trei direcții pentru „limitarea drastică a corupției”:
- abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor;
- implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
- corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale.
Fenomenul corupției este descris în document drept o problemă care „subrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni”.
Așadar, serviciile secrete vor trebui să se implice în lupta anticorupție dar ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de cercetare de plan este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.
„Vor face o poză de ansamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului”, a subliniat Nicușor Dan despre rolul pe care-l va juca SRI.
Limitele pe care CCR le-a impus SRI
Implicarea serviciilor secrete în actul de justiție a fost limitată printr-o serie de decizii pe care Curtea Constituțională le-a luat în ultimul deceniu.
În martie 2016, CCR a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, potrivit Europa Liberă.
În 2018 a venit o altă decizie CCR care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au dispus atunci că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.
INTERVIURILE HotNews.ro