Noi tehnologii și „arme” indigene pentru protejarea Amazonului

Bunicul său a protejat teritoriul Paiter Surui, în statul brazilian Rondônia, cu un arc și săgeți. Astăzi, noile tehnologii sunt „armele” lui Txai Surui, și a multor alți tineri activiști indigeni, pentru a lupta împotriva exploatărilor forestiere și miniere ilegale din Amazon, scrie AFP.

Brazilianca în vârstă de 26 de ani este una dintre vedetele Web Summit Rio, reuniunea mondială a economiei digitale și a noilor tehnologii, care reunește în această săptămână, pentru prima dată în afara Europei, peste 20.000 de antreprenori din marile companii tehnologice, start-up-uri și investitori din întreaga lume.

„Pentru noi, astăzi, noile tehnologii sunt o armă (…) alături de cunoștințele ancestrale, le folosim ca formă de rezistență, pentru a ne proteja teritoriul”, a declarat ea pentru AFP în marja conferinței.

Cu ajutorul camerelor video, al dronelor, al GPS, al telefoanelor mobile și al rețelelor de socializare, un grup de tineri din regiunea ei monitorizează incursiunile ilegale pe terenurile lor și le raportează prin intermediul unei aplicații dedicate, explică coordonatoarea asociației de apărare etno-mediu Kanindé, care reunește 21 de popoare indigene din Amazonia.

„Dar tehnologia poate fi folosită pentru a face rău”, avertizează ea, subliniind că traficanții folosesc, de asemenea, imagini din satelit.

Aproximativ 800.000 de indigeni trăiesc în Brazilia, majoritatea în rezervații care reprezintă 13,75% din teritoriu, potrivit cifrelor oficiale.

Familie de activiști dedicați mediului

Txai Surui calcă pe urmele părinților săi care au luptat împotriva tăierilor ilegale de păduri și au fost amenințați cu moartea de către traficanți.

Tânăra a produs documentarul „O territorio” (Teritoriul) despre lupta poporului Uru-eu-wau-wau-wau și a mamei sale, Ivaneide Bandeira, pentru protejarea pământurilor ancestrale din nordul statului Rondônia.

Tatăl ei, șeful Almir Surui, pe care ea îl descrie ca fiind „un vizionar”, a fost primul care a folosit tehnologia „pentru a salva pădurea”.

În 2007, el a bătut la ușa Google pentru a crea împreună cu compania californiană „harta culturală” a teritoriului poporului Paiter Surui, a modului lor de viață, a locuințelor, a faunei și florei lor.