Noutati editoriale la Humanitas

Alaturi de Vocab! ularul psihanalizei al lui Jean Laplanche si J.-B. Pontalis (Humanitas, 1994), acest dictionar masiv este una dintre cele mai serioase lucrari de referinta in domeniul psihologiei traduse vreodata la noi. Autorii lui sunt nume ilustre in psihologia franceza.

Coordonatorii l-au conceput ca pe o alternativa la Vocabularul de psihologie al lui Henri Pieron, socotit multa vreme instrumentul de lucru fundamental al studentilor si profesorilor de specialitate. Nu este vorba de un dictionar enciclopedic, riscand sa se perimeze candva, ci de unul terminologic si notional.

Lexicul apartine atat psihologiei ca stiinta si disciplinelor inrudite cu ea, cat si limbajului psihologic curent. Definitiile, de regula concise, explica multiple sensuri ale cate unui cuvant. La sfarsit exista un glosar multilingv (roman, francez, german, englez, spaniol, italian, portughez), continand toti termenii de baza din dictionar.

Studiul psihologiei nu mai poate face azi abstractie de originile istorice ale disciplinei si nici de raporturil! e ei cu alte discipline umaniste conexe.

De aceea, Francoise Parot si Marc Richelle si-au propus sa-si alcatuiasca Introducerea ca pe un dublu demers: intr-o prima parte a volumului, psihologia e plasata in contextul istoric din care a aparut, subliniind legatura disciplinei stiintifice moderne cu trecutul ei filozofic si continuitatea temelor psihologiei, in ciuda rupturilor aparute odata cu devenirea ei ca stiinta; in cea de-a doua

parte sunt expuse principalele metode ale psihologei moderne si rolul lor in dezvoltarea cercetarilor din zilele noastre.

Cititorul e invitat astfel sa urmareasca deopotriva miscarea de idei care a dus la cristalizarea conceptelor psihologiei, din Antichitate si Evul Mediu pana la Iluminism si epoca romantica, si cercetarile din domenii diverse precum biologia, sociologia, lingvistica sau logica si impactul lor asupra dezvoltarii cercetarii experimentale in psihologie.

In pregatire

Tratatul de sociologie coordonat de profesorul Raymond Boudon sta sub semnul sociologiei actiunii – o paradigma „de ultima ora” a disciplinei, cu radacini adanci in traditia europeana si americana, care s-a dovedit extrem de productiva in explicarea si interpretarea fenomenelor sociale.

Noua profesori si cercetatori de la mari universitati si institute de cercetare din Franta sunt autorii celor 14 capitole ale volumului. Demonstratiile lor sunt sustinute cu a! rgumente preluate de la clasicii sociologiei (Durkheim, Weber, Pareto, Simmel), ca si din recente cercetari de teren.

O bibliografie adusa la zi, cuprinzand opere clasice si lucrari din ultimele decenii, deschide un larg orizont de lectura cititorului, invitandu-l sa-si completeze cunostintele prezentate in fiecare din capitolele cartii: 1. Actiunea, 2. Grupurile si sociabilitatea, 3. Stratificarea, 4. Mobilitatea, 5. Puterea, 6. Conflictele, 7. Miscarile sociale, 8. Schimbarea sociala, 9. Organizatia, 10. Devianta, 11. Religia, 12. Cultura, 13. Cunoasterea, 14. Comunicarea.

Importanta lucrare de referinta, dictionarul lui Anthony Flew, profesor de filozofie la Universitatea York din Toronto si profesor emerit al Universitatii din Reading (Anglia), poate servi drept ghid in labirintul istoriei ideilor.

El este un instrument de lucru extrem de util pentru studentul la filozofie – sau la oricare dintre disciplinele care se intrepatrund cu ea – ori pentru cititorul obisnuit, care simte nevoia de definitii sau clarificari pentru ter! menii si numele proprii din domeniu. De la ganditorii antici la Sf.

Toma d’Aquino, de la Descartes, Spinoza sau Kant la ganditori ai epocii moderne ca Russell sau Wittgenstein, dictionarul cuprinde conceptele si terminologia a mii de ani de gandire filozofica, precum si ale unor stiinte inrudite mai noi, cum ar fi logica, sociologia sau psihologia.

In cuprinsul lui se gasesc doua tipuri de articole: pe de o parte, cuvinte sau expresii-cheie din filozofie, logica si domeniile conexe, pe de alta, articole biografice dedicate marilor filozofi. Un sistem de trimiteri interne face posibila consultarea in adancime a dictionarului.

Cursul de filozofie al lui Andre Vergez si Denis Huisman (Humanitas, 1995) purta marca stralucirii si a rafinamentului spiritului francez. Acest Manual venit din spatiul germanic are, in schimb, o constructie desavarsita. Este complet si riguros ca informatie, unitar ca structura, intuitiv si „deschis” ca metoda.

Lectiile manualului se refera nu numai la filozofia pura, ci si la disciplinele desprinse din ea: estetica, antropologie, filozofia isto! riei, a dreptului, a statului, filozofia naturii si a religiilor.

Expunerea este bogat ilustrata cu exemple de text – atat filozofice, cat si literare – si cu imagini menite, cum spun autorii, „sa deschida ceea ce rezolvarea filozofica a unei probleme ar fi dorit sa inchida”.

Principala calitate a acestui veritabil manual de istorie a filozofiei este simplitatea si prospetimea expunerii. Judecand dupa succesul de public al editiilor anterioare (1995, 1996), mai ales in randul liceenilor si al studentilor, aceasta calitate a fost rapid recunoscuta si pretuita.

Pentru cei care s-au plictisit de relatari pretentioase si confuze, intalnirea cu cartea lui Jeanne Hersch, eleva a lui Karl Jaspers, va insemna o redescoperire a ! impulsului prim al filozofarii – facultatea mirarii. Caci autoarea repovesteste istoria filozofiei ca pe o istorie a mirarii surprinse in momentele ei esentiale: presocraticii, Socrate,

Platon, Aristotel, epicurienii, stoicii, Sf Augustin, Toma d’Aquino, Descartes, Spinoza, Leibniz, Locke, Kant, Hegel, Comte, Marx, Kierkegaard, Nietzsche, Freud, Bergson, Husserl, Heidegger, Jaspers.