‘Nu suntem la cutite cu Germania, doar dusmanii nu te critica’

Dani Rockhoff: Lumea are interes sa afle mai multe detalii despre vizita dvs. in Germania, mai ales ca se apropie aderarea Romaniei si toti stau cu sufletul la gura, sa vada cum reactioneaza tarile UE care n-au ratificat inca Tratatul.

Anca Boagiu: In tara e o adevarata nebunie, ca Germania e impotriva noastra, nu ne sustine si ne e ostila. Mi se pare mai mult decat incorect sa persiste imaginea, ca suntem la cutite cu Germania. Pentru ca nu-i adevarat.

D.R.: Din ce punct de vedere vi s-a parut Germania severa, sau, asa sunt nemtii ?

A.B.: Germania e severa, ca asa e ea, iar nemtii au urmarit foarte atent pregatirea Romaniei pentru aderare si au fost foarte critici, dar aceasta critica nu inseamna respingere. Ci inseamna ca, in spiritul lor binecunoscut, germanii vor ca lucrurile sa fie in regula, sa fie conform intelegerilor. Bineinteles, ca si noi vrem reciproca.

Pana la urma, legatura intre statul roman si celelalte state e bazata pe un tratat de aderare, unde scrie clar, fiecare ce are de facut. Eu am vazut problemele, intotdeauna, pozitiv. Doar dusmanii nu te critica, prietenii trebuie sa te critice, daca-ti vor binele.

D.R.: Credeti ca aceste critici ale Germaniei vin dinspre anumite orientari politice, din anumite landuri ale Germaniei, sau este o atitudine generala?

A.B.: Nu, criticile sunt bazate pe corectitudine. Noi ne-am asumat realizarea unor anumite lucruri, care sunt trecute in Tratatul de aderare. In procesul de pregatire, trebuie luate anumite masuri. Germania vrea parteneri solizi si mie mi se pare, ca a fost si este o relatie cat se poate de corecta.

Chiar si atitudinea de acum, in momentul in care Germania a avut in fata Raportul de monitorizare si a vazut care sunt progresele si dinamica, cu care ele se realizeaza, ea a luat decizia sustinerii. Aceasta inseamna, ca progresele facute de Romania si ritmul de pregatire au convins, ca Romania poate sa fie un partener serios si solid.

D.R.: Opt state nu au ratificat pana acum tratatul de aderare al Romaniei la UE: Franta, Germania, Finlanda, Belgia, Danemarca, Irlanda, Olanda si Luxemburg . Putem conta in Germania pe un DA?

A.B.: In ce priveste clauza de sustinere, da. Germania a transmis un semnal politic extrem de important prin trimiterea legii de ratificare a Tratatului in Parlament, inainte de publicarea Raportului Comisiei din 16 mai.

La 1 iunie, Gunter Krichbaum, raportorul pentru Romania al CDU, ne-a asigurat ca ratificarea de catre Germania se va face la timp, iar incheierea procedurilor parlamentare va permite promulgarea legii de catre presedintele Koehler, pana la sfarsitul anului.

Domnul Johannes von Thadden a sustinut ideea ca Romania va adera in 2007 la Uniunea Europeana, asigurandu-ne ca doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei si guvernul condus de ea sunt un partener de incredere.

Andreas Schockenhoff, vice-presedintele fractiunii CDU/CSU din Bundestag, m-a informat referitor la calendarul procesului de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei, de catre Germania.

Astfel, pe data de 22 septembrie 2006, va avea loc prima lectura a Tratatului de aderare in Bundestag, urmand ca, la 18 octombrie, sa aiba loc intalnirea comisiilor parlamentare, iar in 26 octombrie, sa aiba loc votul final pentru ratificare.

La randul sau, domnul Hintze a remarcat ca Romania a facut progrese mari, vizibile si pentru populatia Germaniei, pe care in urma cu doi ani, multi nu le-ar fi crezut posibile.

D.R.: Secretarul de stat in cadrul Ministerului Federal pentru Economie si Tehnologie, Peter Hintze, se referea in mod concret si la rezolvarea problemelor pe linie de agricultura si impozitare. Care sunt aceste probleme?

A.B.: Da, sunt cele patru stegulete rosii ramase pentru a fi rezolvate, din cele patrusprezece mentionate in Raportul Comisiei, din luna octombrie, anul trecut. Acestea sunt de natura tehnica si, conform Tratatului de aderare, ele nu fac parte din acele masuri, care ar fi putut conduce la activarea clauzei de amanare.

Ele sunt in curs de realizare, nu discutam de masuri noi sau pe care le luam de la capat, am inceput pregatirea acestora cu multa vreme in urma, dar ritmul trebuie accentuat.

In ceea ce priveste agricultura si cele trei masuri luate pe linie de agricultura, pot sa va spun ca, pe Agentiile de Plati si Interventii in Agricultura, procesul de angajare a expertilor este in curs de finalizare si aici as vrea sa subliniez ca discutam despre cinci mii de oameni pe care i-am adus in structura, incepand cu luna februarie a acestui an, oameni care urmeaza sa gestioneze

sistemul. In privinta incineratoarelor ce urmeaza sa fie construite, deja procesul de licitatie s-a incheiat si incepe constructia efectiva.

D.R.: La un moment dat exista opinia, cum ca o parte din fondurile Phare destinate Romaniei s-ar scurge pe canale obscure. Este justificata aceasta suspiciune?

A.B.: Ca raspuns la aceasta intrebare, n-am sa folosesc statisticile interne ale Romaniei, ci am sa va spun care a fost rezultatul analizei pe care a facut-o organismul abilitat al Comisiei, de lupta impotriva fraudei, care a descoperit ca numai 2% din aceste fonduri nu au fost utilizate corespunzator, ceea ce nu inseamna ca au fost fraudate.

Foarte multe dintre ele au fost subiectul unei neintelegeri sau neurmariri corecte a contractelor. Va dau un exemplu: in contract scria, sa fie cumparata o masina din productia interna si ea n-a fost cumparata din productia interna, a fost din productia externa, motiv pentru care beneficiarul a trebuit sa dea banii inapoi. Deci, sumele chiar s-au recuperat.

In ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a fondurilor nerambursabile, ea a crescut substantial, pot sa va spun ca doar pe programul Phare, la sfarsitul anului trecut, aveam o capacitate de absorbtie de aproape 98%,diferenta de 2% fiind economii facute din bugetul total.

Aceste economii, cu sprijinul Comisiei Europene, au fost redirectionate, pentru indepartarea efectelor inundatiilor, care au venit in valuri succesive peste Romania.

D.R.: Ati afirmat, cu un prilej anterior, ca Romania ar fi in „stare de alerta“ in vederea indeplinirii parametrilor impusi de aquis-ul comunitar si ca in Parlament ar exista tergiversari in adoptarea unor legi. Considerati ca tergiversarea luarii unor decizii parlamentare poate fi relationata si la o lupta politica in Parlamentul Romaniei?

A.B.: Nu, nu m-as duce cu gandul chiar atat de departe, fiindca si eu sunt membru al Parlamentului si, chiar daca am fost unul dintre criticii aspri ai activitatii parlamentare, nu as lasa lucrurile in zona aceasta. Chiar dupa aparitia acestui raport, am avut intalniri cu Birourile Permanente, cu parlamentarii, cu presedintii celor doua Camere si pot sa va spun ca sustinerea exista.

Poate ca uneori reactiile au fost nu pe masura asteptarilor, dar trebuie sa intelegem si libertatea pe care o are un parlamentar de a se exprima, el este ales prin vot democratic. Realizarea obiectivelor pentru integrarea europeana este o prioritate si, in acest sens, a avut loc o dezbatere organizata impreuna cu Deutsche Welle.

La aceasta dezbatere a participat si presedintele Senatului, domnul Nicolae Vacaroiu, cu care am avut discutii lungi. Sunt doar cateva legi care, pana in momentul de fata, nu au fost votate in Parlament. Noi -Ministerul Integrarii Europene, impreuna cu presedintii celor doua Camere- chiar urmarim fiecare lege, pentru a le vota cat mai repede cu putinta.

Obiectivul este, ca pana la vacanta parlamentara, sa definitivam tot ce avem in momentul acesta, in ambele Camere. Sunt cateva legi de importanta majora, pe care noi ni le-am asumat si care sunt in dezbaterea Camerei.

Pentru ca m-ati intrebat, daca-i o lupta politica, vreau sa subliniez, ca a existat negociere si ele sunt agreate de partidele politice: aici,ma refer la Autoritatea pentru Integritate, care ar putea sa verifice, la solicitare, averile parlamentarilor si o alta lege, care vizeaza finantarea partidelor politice.

Vorbim despre doua legi foarte importante in definitivarea acestui proces de restructurare, de reforma judiciara din Romania si, bineinteles, utile pentru lupta impotriva coruptiei din Romania.

D.R.: Credeti ca sustinerea parlamentara a acestor masuri impotriva coruptiei exista si ca eforturile ministrului Justitiei nu sunt „lupta cu morile de vant“?

A.B.: Doamna Macovei este un ministru extraordinar de bun si are nevoie de aceasta sustinere pe care a primit-o.

In acelasi timp, dupa cum va spuneam si anterior, noi -chiar daca nu este sarcina Ministerului Integrarii Europene- ne-am asumat aceasta colaborare directa, cu Camera Deputatilor si Senatul, tocmai pentru a face procesul mult mai usor si pentru a avea garantia parlamentarilor, ca legile care intra in Parlament sunt de importanta majora.

Aici, pot sa va dau un detaliu: in fiecare dimineata, Ministerul Integrarii Europene transmite, catre ambele Camere, informatiile referitoare la legile care trebuie adoptate, asa incat sa nu existe derapaje in timpul dezbaterilor.

Mai mult, transmitem informatiile legate de negocierile pe care le-am avut cu Comisia Europeana pe anumite texte de lege: am in minte Legea achizitiilor publice, care recent a fost in comisia juridica a Senatului, si acolo le-am dat toate explicatiile necesare, pentru a nu exista modificari ale acesteia.

D.R.: Spuneati, in timpul vizitei dvs. la Berlin, ca Romania are in plan sa incerce transmisia spre vest, si pe canale mass-media, a unei viziuni romanesti asupra viitorului Europei. La ce va refereati in mod concret?

A.B.: In primul rand, pornesc de la faptul ca, la 1 ianuarie 2007, Romania nu va mai avea statut de observator activ, ci va fi membru cu drepturi depline, iar opinia sa fata de viitorul Europei si problemele cu care se confrunta Europa, in acest moment, conteaza.

In al doilea rand, urmeaza o presedentie extrem de importanta pentru UE, cea a Germaniei, incepand cu 1 ianuarie 2007, data de la care si noi vom deveni membri. In acest context, Romania trebuie sa se pozitioneze oficial, in ceea ce priveste aceste problematici.

Daca ne referim strict la Tratatul Constitutional, chiar daca acesta a fost adoptat de catre Romania, odata cu ratificarea Tratatului de aderare, dorinta noastra este de a participa la stabilirea liniilor directoare si de a fi un partener important al Uniunii.

Deja jucam un rol considerabil, pe care ni l-am asumat, statul roman intelegand ca pozitia noastra geo-strategica este extrem de importanta si ca rolul acesta este legat de politica de securitate in regiune si la Marea Neagra.

Nu trebuie sa uitam, ca Romania are cea de-a doua granita ca lungime a Uniunii Europene, o granita pe care am securizat-o, o granita extrem de importanta care asigura, pana la urma, pacea europeana.

D.R.: Putem considera ca Romania, abia intrata in Europa, incearca sa dea lectii europenilor?

A.B.: Nu, Romania nu da lectii europenilor. Romania este un partener al statelor membre si, de aceea, dorinta noastra este, de a duce in Europa, o tara foarte bine pregatita. Nu trebuie sa uitam ca Romania nu este o tara mica, ea este o tara mare cu 22 milioane de locuitori, a saptea ca marime in Uniunea Europeana, o tara care doreste sa fie parte a solutionarii problemelor din UE.

Putem spune ca, nu numai statele membre au invatat din experienta valurilor anterioare de extindere a Uniunii Europene, ci si Romania a invatat din aceasta experienta si nu doreste „sa inventeze roata“. Dorim sa invatam si am invatat deja, folosind experienta statelor care deja sunt membre ale Uniunii Europene.

D.R.: Cum va imaginati in mod concret intermedierea in Uniunea Europeana a unei imagini corecte a Romaniei si cum credeti ca ar putea factorul mass-media, chiar si de limba romana, contribui la acest proces? Este un punct care nu tine direct de Ministerul Integrarii Europene, dar tine de comunicarea catre opinia publica, catre masele largi a diferitelor aspecte legate de procesul de

integrare in Europa a Romaniei si in general de existenta Uniunii Europene in sine, cu toate aspectele sociale si politice, implicate in acest proces.

A.B.: As spune, ca integrarea europeana e un proces de echipa. In aceasta echipa, fiecare jucator isi are rolul sau, iar mass-media este unul dintre jucatorii importanti. Personal, eu consider ca e nevoie de o intensificare a ritmului in care sunt transmise informatiile de baza legate de Uniunea Europeana si modul in care functioneaza Uniunea si institutiile din interiorul acesteia.

Noi speram ca lucrurile acestea sa se petreaca in perioada urmatoare, personal nu sunt foarte incantata de modul in care am comunicat pana in acest moment.Consider, ca se putea face mult mai bine si mult mai mult. Mai exista un element de baza, si anume contactul si comunicarea directa cu cetateanul.

Noi consideram, ca suntem obligati sa le explicam cetatenilor fiecare pas pe care il facem si, de aceea, avem o serie de intalniri, care se desfasoara de obicei la sfarsitul saptamanii, in toate regiunile din Romania, pentru a explica aceste transformari structurale. In fond, incepem sa traim intr-o alta Romanie.

Cetatenii nostri inca nu si-au dat seama, cat de tare s-a schimbat structura institutionala din Romania si ce efect au legile; iti dai seama, pe masura ce te izbesti de anumite problematici.

Dar, oricum, trebuie facuta o separare clara intre politica guvernamentala si ceea ce se decide la nivel european, pentru ca, deseori, cetatenii se supara pe Uniunea Europeana, pentru masuri pe care le ia Guvernul, ceea ce este incorect. Uniunea Europeana nu este de vina, daca Guvernul nu creste pensiile la timp sau daca Guvernul uita sa mareasca salariile invatatorilor si profesorilor la timp.

De vina e Guvernul national, nu Uniunea si acolo, cel care trebuie sa fie pedepsit este Guvernul, executivul in general, nu Uniunea Europeana.

D.R.: Este vital modul cum receptioneaza cetateanul aceste modificari majore de structuri, care il vor afecta pe viitor, in mod direct. A fost o problema care s-a ivit si exista inca in tarile deja membre ale Uniunii Europene -cum este Germania, in care traiesc, sau Franta, Olanda, Belgia- unde, la un moment dat, cetateanul a spus NU (de exemplu, Constitutiei Europene).

Credeti ca noile tari aderate, cele zece din anul 2004 si cele doua propuse din 2007, aduc o sustinere de fond acestei structuri, care este Uniunea Europeana, in confruntarea cu euroscepticii?

A.B.: Este importanta sustinerea acestor tari, bineinteles, mai ales ca, daca nu ma insel, toate cele zece ultim aderate au si votat deja Tratatul Constitutional. E important, in acelasi timp, si programul demarat la nivelul Uniunii Europene, care vizeaza aducerea Europei mai aproape de cetatenii ei. E o problema care ar trebui sa ne preocupe pe toti, pe noii-veniti.

Acum aproape doi ani, cand am preluat guvernarea, aveam o sustinere, din partea cetatenilor, de 86% care, din punctul nostru de vedere, era alarmanta, insemna ca cetatenii n-au inteles ca Europa inseamna si drepturi, dar inseamna si obligatii. Din acest motiv, am inceput sa comunicam si in acesti termeni.

D.R.: Era o euforie a unei idei?

A.B.: Da, era euforia unei idei, vazuta numai cu latura ei pozitiva. Noi, metaforic vorbind, spuneam ca Guvernul anterior a reusit sa se creeze o imagine „de lapte si miere curgand pe strazi“, ceea ce nu este cazul, motiv pentru care comunicarea s-a bazat, in perioada urmatoare, pe explicarea atat a drepturilor, cat si a obligatiilor ce decurg din aderarea Romaniei la UE.

In momentul acesta, exista o sustinere de 62% in randul populatiei, aceasta se apropie de media europeana. Totusi, putem spune ca romanii sunt niste sustinatori puternici ai Europei. Si nu vrem sa pierdem aceasta sustinere. Faptul ca procentajul se mentine in jurul acestei cifre, este dovada ca nucleul dur exista si el este foarte puternic.

D.R.: Atat de puternic, incat „modelul Olanda“ de a spune, pur si simplu, NON, sa nu fie importat in Romania?

A.B.: Cu Olanda avem o relatie extraordinar de buna si, in ciuda problemei avute cu neratificarea Tratatului Constitutional, Tratatul de aderare al Romaniei a fost votat intr-una dintre Camere si asteptam votul in Senat. Au existat voci critice, dar votul dat in prima Camera, a demonstrat sustinerea Olandei pentru aderarea Romaniei si Bulgariei.

D.R.: Ce vizite in Europa mai aveti anul acesta pe agenda de lucru?

A.B.: Mai am doua vizite in Germania, una in landul Bavaria, cealalta in landul Hessen, unde chiar ieri, domnul ambasador Bogdan Mazuru mi-a inmanat invitatia, pe care am primit-o de la presedintele parlamentului landului, dl. Norbert Kartmann.

Urmeaza sa am si o vizita in Franta, unde se va discuta pozitia Romaniei, viitorul pe care il avem si rolul pe care il vom juca in interiorul Uniunii Europene. Dar, nu in ultimul rand, am sa ma concentrez pe definitivarea procesului de pregatire, care este cheia convingerii tuturor statelor membre, ca Romania poate sa intre fara nici o problema in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

Raportul pozitiv, din septembrie, trebuie sa reflecte lucrul acesta si il va reflecta, dupa cum indica dinamica, cu care se realizeaza reformele. Deci, nu am nici un dubiu ca raportul va fi pozitiv si ca Romania nu-si va rata sansa. Eu eram copil in Romania comunista, sub regimul Ceausescu, pe care totusi il am viu in minte.

Nu pot uita ce impact a avut asupra mea prima iesire din tara, in Italia, unde eram incantata la fiecare colt de strada si nu-mi venea sa cred ca se poate sa traiesti si altfel. Atunci mi-am spus, ca aceasta se poate si la mine acasa.

Cand vad cum arata Romania astazi, ar fi o bataie de joc, sa nu realizezi ce sansa gigantica ofera intrarea in Europa: sa traiesti, sa muncesti, sa gandesti si sa te exprimi altfel.