„Nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla” – sefa PE, despre varianta în care România nu ar intra în Schengen în 2023

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată marți în cea de a doua zi a vizitei sale la București, a susținut din nou că „va lupta” ca România să fie primită în Schengen în 2023, spunând că nu vrea să se gândească „ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”.

Roberta Metsola a făcut aceste declarații la o întâlnire cu tinerii, la evenimentul „Împreună suntem Europa” organizat de Biroul Parlamentului European în România, în parteneriat cu Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

Metsola a spus, din nou, că România îndeplineşte de ani de zile cerinţele pentru intrarea în Schengen și că spera să vină la București la o săptămână de la o decizie de aderare în spațiul european de liberă circulație.

• „României nu ar trebui să i se permită să intre în Schengen, ar trebui să primească ce merită, adică intrarea în Schengen, care oricum s-ar produce prea târziu.
• România de ani de zile îndeplineşte cerinţele şi face tot ceea ce fac toţi cetăţenii Uniunii Europene. Eu, în această zi şi jumătate de când sunt aici, am simţit frustrare, dezamăgire, dar aş vrea să transform aceste sentimente în optimism şi speranţă, care stau la baza solidarităţii manifestate de România.
• (…) Eu am spus mai demult că vreau şi că voi lupta şi colegii mei de la Parlament pot să confirme acest lucru ca România să se alăture Schengen în 2023.
• Nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla. Nici nu vreau să mă gândesc la acest lucru”, a declarat preşedintele Parlamentului European.

Roberta Metsola a început o vizită de două zile în România luni, când s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și s-a adresat plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis.

• „Vreau să fie foarte clar: România aparţine spaţiului Schengen şi noi vom continua să promovăm această chestiune în ciuda întârzierilor şi a dezamăgirii că acest lucru nu s-a întâmplat în 2022.
• Am spus şi săptămâna trecută la Consiliul European şi am îndemnat toţi liderii guvernele Uniunii Europene să îndeplinească promisiunile făcute acestei ţări în urmă cu 11 ani. Pur şi simplu nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen.
• Toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite.
• Atunci, chestiunea trebuie rezolvată şi trebuie să mergem mai departe şi să insistăm ca această chestiune să fie rezolvată în 2023”, a afirmat Roberta Metsola.

Termenul avansat de președinta Parlamentului European pentru aderarea României la Schengen

Roberta Metsola a avansat și un termen pentru intrarea României în spațiul Schengen: prima parte a anului 2023.

• „Vreau să mă asigur că în 2023 vom reuși, pentru că nu avem alternativă.
• În 2024 sunt alegeri europene. Care va fi mesajul nostru pentru cetățenii europeni din România? Votați pentru Parlamentul European, casa democrației.
• Responsabilitatea mea este să conving, dar și să livrez. Și cred că este momentul ca România să intre în Schengen. În prima jumătate a anului 2023 ar trebui ca România să adere la Schengen”, a declarat Metsola luni seară, la Digi24.

De altfel, și președintele Klaus Iohannis a spus, luni, în conferința de presă susținută alături de metsola, că tema intrării României în Schengen va fi tranșată în rima reuniune a Consiliului JAI, programată în martie 2023:

• „Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranșează acolo. Deci, încă o dată: chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI.
• Este un format al miniștrilor de interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuție vor fi clarificate politic, prin discuții bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI și convingerea mea este că, atunci va fi pusă pe agendă, va primi un răspuns pozitiv.
• Nu putem – noi, Uniunea Europeană – nu putem să ne permitem încă un eșec!
• Consiliul European la care faceți referire din 9 și 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen.
• După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva și în două săptămâni nu mă aștept să se rezolve problema abordării austriece și problema abordării olandeze față de Bulgaria”.

România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

„Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”

Atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, membru al ÖVP , partidul cancelarului Karl Nehammer, a apărat și el refuzul Austriei de a primi România şi Bulgaria în Schengen, susținând că țara sa a fost nevoită să recurgă la asta pentru a se face auzită la Bruxelles: „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”.

„20.000 de migranţi ilegali traversează România”

Cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România, iar săptămâna trecută, la Consiliul European de la Bruxelles, el a mers cu mai multe cerințe.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.

Austria cere garduri la frontiera Bulgariei cu Turcia

Karl Nehammer a mers la reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles- prima de la decizia din JAI – cu mai multe cerințe către UE pentru rezolvarea situației migranților ilegali. El a susținut, printre altele, ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migraţiei ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţe, a scris ”Der Standard”.

• „Trebuie să rupem în sfârşit tabuul gardurilor.
• Gardurile în sine nu sunt nimic nou. Doar că până acum statele au fost lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile”, a declarat Nehammer joi, înaintea summitului UE de la Bruxelles.

Ideea lui Nehammer nu este una nouă în Europa. În timpul valului migrator masiv din anul 2015 Viktor Orban a decis amenajarea de garduri de-a lungul graniţei Ungariei cu Serbia, pe o lungime de 150 de kilometri, dar pe porţiunea de graniţă cu Croaţia, în zona parcului naţional Duna-Dráva. La jumătatea acestui an, Guvernul ungar a anunţat consolidarea măsurilor de securitate la frontierele cu Serbia şi Croaţia. Mai exact, acestea au fost înălțate. Tot în 2015, un gard a fost înălțat la frontiera Sloveniei cu Croaţia de către fostul guvern sloven condus de conservatorul Janez Jansa, care a fost un aliat al lui Viktor Orban.

Cele cinci condiții cu care cancelarul Austriei a mers la Bruxelles

De altfel, la reuniunea de la Bruxelles cancelarul Austriei a mers cu un plan în cinci puncte privind combaterea migrației.

Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.

În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie a persoanelor care au comis infracţiuni.

„Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen”

Duminică, ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a dat asigurări că „nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen”, dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara sa să constate o scădere a numărului solicitanţilor de azil.

Veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul „de moment” şi nu este „pentru totdeauna”, a declarat el.

• „Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen.
• La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”, a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenţia austriacă de presă APA.

În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”.

Schallenberg, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP al cancelarului Karl Nehammer, nu consideră că Austria este izolată în cadrul UE prin controversatul său veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi susţine pe deplin decizia guvernului federal.