Numărul spitalizărilor s-a prăbușit la jumătate față de anul 2019. Peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra îngrijirii medicale, iar afecțiunea de care suferă s-a agravat

​Peste jumătate (51%) dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite, iar numărul total al spitalizărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic în perioada martie – august 2020: cu 48% mai puține decât în perioada similară din 2019, arată raportul „Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate. Efectul va fi deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici și creșterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat. În plus, dintre spitalele desemnate COVID-19 (de fază I, fază II sau de suport), două treimi au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.

Numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent.

În plus, dintre spitalele desemnate COVID-19 (de fază I, fază II sau de suport), două treimi au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19, se mai arată în raportul Observatorului Român de Sănătate.

Numărul bolnavilor cronici care ajung la spital a scăzut dramatic. Cum a scăzut numărul spitalizărilor pe fiecare patologie importantă

Cel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA și pentru spitalizările bolnavilor de diabet.

Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din aria oncologiei, dar trebuie subliniat că în acest caz, dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli, scăderile înregistrate (între -35% în iulie și -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare.

O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat și pentru tuberculoză, dar din nou trebuie subliniată importanța administrării regulate a tratamentului în această patologie astfel că scăderile înregistrate (între -34% în iulie și -61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.

Scăderea numărului de internări pe fiecare boală cronică importantă:

• Scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.

• Scădere cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet. O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.

• Scădere cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.

• Scădere cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză.

• Scădere cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.

Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, iar peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile medicale de care au nevoie.

Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați. Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială Euthyrox (medicament esențial întratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune). Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19.

Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.

Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.

Medicii de familie confirmă situația dificilă: peste trei sferturi dintre cei chestionați (82%) consideră că pandemia a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.

Acestea sunt principalele concluzii ale primului studiu detaliat cu privire la „Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate în colaborare cu Fundația Romanian Angel Appeal.

Activitatea spitalelor s-a prăbușit dramatic începând din luna aprilie

Activitatea spitalelor din România, în perioada martie – august 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a înregistrat o scădere considerabilă. Scăderea a fost inițial moderată în luna martie 2020, pe fondul instalării stării de urgență în data de 16 martie și pe fondul restricțiilor cu privire la internări și activitatea din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.

Începând cu luna aprilie 2020 se înregistrează o prăbușire dramatică a activității spitalelor comparativ cu luna omoloagă din 2019, urmată de o revenire ușoară în lunile mai și iunie, însă departe de a se apropia de nivelul din anul anterior chiar și în luna august 2020. Pentru lunile iulie și august 2020, activitatea spitalelor din România pare a se stabiliza la un nivel cu 40% mai redus față de lunile similare din 2019.

Cu toate că nu există o delimitare absolută între îngrijirile dedicate cazurilor acute și cele dedicate cazurilor cronice, existând numeroase cazuri de acutizări ale unor boli cronice, se poate constata că secțiile dedicate bolnavilor cronici au înregistrat o scădere semnificativ mai mare a activității comparativ cu secțiile dedicate patologiilor acute.

Această diferență este explicabilă într-o anumită măsură din perspectiva riscului vital și a imposibilității de temporizare a unor patologii acute, mai ales în prima parte a pandemiei. Cu toate acestea, diferența se păstrează și în vara anului 2020.

Pentru particularizarea analizei în funcție de tipul spitalului, Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea a 10 spitale din patru centre universitare mari, spitale aparținând tuturor categoriilor de spitale COVID-19, cât și spitale non-COVID. În analiză au fost incluse spitale diverse din punct de vedere al patologiilor tratate (spitale de acuți, spitale de cronici), al categoriei de vârstă tratate (spitale de adulți, spitale de copii), dar și cele mai importante centre din țară pentru tratarea HIV și a tuberculozei.

Spitalul Clinic Colentina din București este unul dintre cele mai importante centre pentru pacienții cronici din întreaga țară. Fiind transformat în spital de suport pentru gestionarea COVID-19, acesta a externat majoritatea pacienților și a fost dedicat aproape exclusiv tratării pacienților infectați cu noul coronavirus.

Scăderea de peste 90% a spitalizărilor în luna aprilie 2020 față de aprilie 2019 se menține și pentru restul perioadei analizate. Nu este clar unde și cum au fost redirecționați miile de pacienți care apelau la serviciile medicale ale acestui spital în fiecare lună.

Un alt centru indispensabil pentru pacienții cronici din întreaga țară este Institutul Clinic Fundeni din București. Cu toate că acesta nu a fost inclus în lista spitalelor desemnate COVID-19, gradul de scădere al activității este unul considerabil, în special în primele luni ale pandemiei și cu o revenire modestă în iulie-august.

Un exemplu dramatic de scădere al activității este Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București. Comparativ cu anul 2019, acesta înregistrează scăderi lunare ale activității de peste 95%, scăderi care se păstrează și în lunile recente. De menționat că acest spital este cel mai important centru pentru pacienții infectați cu HIV din România, dar și pentru alte boli cronice complicate precum hepatitele.

Există totuși și exemple mai puțin dramatice de spitale implicate în gestionarea COVID-10. Cu toate că a fost desemnat spital de fază II, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București a reușit să își păstreze activitatea la un nivel peste media națională din timpul pandemiei, înregistrând scăderi ale spitalizărilor de 30% în perioada iunie – august 2020. Cu toate acestea, reducerea spitalizărilor pe perioada stării de urgență a fost pronunțată, înregistrându-se cu 900 de pacienți mai puțini decât în perioada similară a anului precedent.

Prin compararea activităților unui spital dedicat COVID-19 și a unui spital non-COVID din centrele universitare Cluj, Iași și Timișoara, se observă că nu există o corelație clară între dimensiunea variației activității spitalicești și încadrarea spitalului drept COVID sau non-COVID.

De exemplu, în Iași spitalele prezintă scăderi similare ale activității indiferent că sunt alocate sau nu COVID. În Timișoara, spitalul non-COVID înregistrează paradoxal scăderi ale activității semnificativ mai mari decât spitalul dedicat COVID-19. În Cluj se prezintă o situație particulară, neputând fi identificat un tipar între cele două spitale comparate.

Analizând comparativ numărul de coduri DRG diferite înregistrate de spitale în lunile corespunzătoare din anul 2019 și anul 2020 se poate evidenția diversitatea patologiilor tratate de fiecare spital în parte. Pentru spitalele din București a căror activitate a fost analizată, există o corelație între gradul scăderii activității și gradul scăderii diversității patologiilor tratate.

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” prezintă cea mai mică scădere a diversității patologiilor tratate, dintre toate spitalele incluse în analiză.

Din analiza activității celor 10 spitale, realizată de Observatorul Român de Sănătate, se poate concluziona că includerea în lista spitalelor dedicate COVID-19, în special pentru spitalele de fază I și II, a avut un impact dramatic asupra activității obișnuite a spitalelor.

În același timp, activitatea din spitalele non-COVID a fost influențată negativ atât de restricțiile impuse prin instalarea stării de urgență, cât și de restricțiile asupra internărilor și activității din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.

Variațiile scăderii activității din cadrul spitalelor aflate în aceeași categorie, COVID sau non-COVID, pot exista și din motive precum:

• Tipul de patologii tratate de spital (acute/cronice);

• Categoria de vârstă a pacienților spitalului (părinții pot fi mai reticenți în a-și duce copilul la spital, vârstnicii pot fi mai temători în a se expune la noul coronavirus în timp ce tinerii și adulții fără comorbidități pot trece mai ușor peste această teamă);

• Situația epidemiologică de la nivel local;

• Capacitatea managementului spitalului de a gestiona pandemia

Analiza gradului de scădere a activității pentru trimestrul 2 al anului curent față de trimestrul 2 al anului precedent pentru cele mai mari 5 spitale publice non-COVID și cele mai mari 5 clinici private non-COVID din centre universitare evidențiază o diferență notabilă între sectorul public și cel privat din punct de vedere al impactului negativ al pandemiei COVID-19 asupra activității spitalicești. Spitalele private analizate au experimentat scăderi ale activității spitalicești de două ori mai mici decât cele publice.

Autoritățile trebuie să găsească soluții pentru bolnavii cronici

Este necesar ca autoritățile centrale și locale din România să găsească soluții mai eficiente pentru a asigura continuitatea îngrijirilor medicale pentru bolnavii cronici în condițiile pandemiei COVID-19. În caz contrar, impactul negativ asupra bolnavilor cronici va fi considerabil: deteriorarea stării lor de sănătate însoțită de creșterea consecutivă a presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat.

O treime dintre bolnavii cu HIV/SIDA chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite. Scăderea numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA este cea mai pronunțată dintre cele analizate: – 80% în martie – august 2020 față de perioada similară a anului precedent.

Numărul de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice a scăzut cu 46%, existând situații (cazul Institutului Fundeni) unde numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici s-a redus cu 80% în aprilie 2020 față de anul precedent, rămânând în continuare la nivele mult mai scăzute în prezent față de perioada similară din 2019 (-36% în septembrie 2020 față de septembrie 2019).

Trei sferturi dintre bolnavii cu scleroză multiplă afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite. Numărul de internări pentru acești bolnavi a scăzut cu 57% în perioada martie – august 2020 față de perioada similară din 2019. Un impact sever au resimțit și bolnavii de diabet sau tuberculoză.

Reducerea spitalizărilor în spitalele publice non-COVID este mai severă decât în spitalele private non-COVID.

Motivele cele mai frecvent invocate de persoanele cu boli cronice drept cauză pentru reducerea calității serviciilor medicale în perioada martie – august 2020 sunt: blocarea accesului la spitalul unde obișnuia să meargă prin transformarea acestuia în spital COVID, restricțiile de circulație impuse și absența medicamentelor necesare. O treime dintre bolnavii cronici chestionați au avut dificultăți în a găsi medicamentele de care au nevoie.

În privința serviciilor de telemedicină, peste trei sferturi dintre medicii de familie chestionați afirmă că au folosit telemedicina, dar peste jumătate dintre bolnavii cronici chestionați afirmă că nu au utilizat astfel de servicii. Raluca Zoițanu, medic de familie și președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de familie, explică încă că pacienții cu boli cronici reprezintă doar o parte dintre pacienții pe care îi îngrijesc medicii de familie. Cele mai multe consultații la distanță sunt acordate pacienților tineri și pentru copii, potrivit medicului Raluca Zoițanu. „În cabinet sunt acordate în plus unele consultații pentru alte probleme de sănătate, de scurtă durată (acute, subacute), nu cronice”, spune medicul Raluca Zoițanu.

În analiză au fost incluse date cu privire la serviciile spitalicești oferite bolnavilor cu cancer, diabet, tuberculoză, HIV/SIDA și scleroză multiplă la nivel național. În plus, a fost analizată în detaliu activitatea a 10 spitale din București, Cluj, Iași și Timișoara. 235 de persoane cu boli cronice și 250 de medici de familie din România au răspuns unor chestionare de evaluare amănunțite.

Raportul„Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate, poate fi consultat integral in documentul atașat.

Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. Echipa completă a Observatorului Român de Sănătate aici.