O țară de pe flancul estic al NATO avertizează că Vladimir Putin n-a renunțat la revendicările din 2021 ce vizează inclusiv România

Președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivul său mai larg de a redesena echilibrul de putere în Europa, la aproape trei ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, a avertizat serviciul de informații externe al Estoniei în raportul său anual publicat miercuri și citat de Bloomberg.

Un armistițiu temporar încheiat între Moscova și Kiev riscă să îi ofere lui Putin șansa de „a-și trage sufletul” înainte de a-și relua războiul împotriva Ucrainei pentru a-și atinge acest obiectiv, afirmă raportul. Acesta subliniază că Putin nu a renunțat la ambiția sa de a forța mâna NATO pentru ca Alianța să se retragă din Europa de Est.

Serviciul de informații externe al Estoniei notează de asemenea că, pentru a descuraja sprijinul militar pentru Ucraina, Rusia va alimenta în Occident anul acesta „temerile legate de o iarnă nucleară”.

Evaluarea serviciului de informații de la Tallinn este însă că e „foarte puțin probabil” ca Moscova să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei, dar că Rusia va încerca să exploateze la maximum această teamă, „observând cum factorul fricii a provocat reținerea Occidentului până acum”.

Raportul avertizează de asemenea că, în ciuda pierderilor uriașe de trupe și a sancțiunilor occidentale severe, forțele armate ale Rusiei continuă să crească, câștigând totodată experiență pe câmpul de luptă și în utilizarea noilor tehnologii.

Ce „garanții de securitate” a cerut Putin Occidentului înainte să invadeze Ucraina

Rusia a prezentat pe 17 decembrie 2021 mai multe măsuri descrise de Moscova drept „garanții de securitate” pentru ea. Printre solicitările făcute s-au numărat promisiuni de renunțare la orice activitate militară în Ucraina și în Europa de Est și de a nu extinde și mai mult alianța militară NATO.

„Poziția urmărită de Statele Unite și NATO în ultimii ani, de escaladare agresivă a situației de securitate este absolut inacceptabilă și extrem de periculoasă”, declara la momentul respectiv viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Ryabkov. El a subliniat că Rusia nu mai este „dispusă să suporte situația actuală”.

Principalele revendicări ale Moscovei au fost ca SUA și cancelariile occidentale să:

• excludă continuarea extinderii NATO și aderarea Ucrainei la alianță;
• nu desfășoare trupe și arme suplimentare în afara țărilor în care se aflau în mai 1997 (înainte ca vreo țară din Europa de Est să adere la alianță), cu excepția unor cazuri excepționale, cu acordul Rusiei și al membrilor NATO (n.r. în această categorie intră direct și România);
• renunțe la orice activitate militară a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală (o altă categorie care vizează direct România);
• nu amplaseze rachete cu rază intermediară și cu rază scurtă de acțiune acolo unde pot lovi teritoriul celeilalte părți.

Revendicările dezvăluite atunci de MAE rus au venit după o lună și jumătate de tensiuni între Moscova și Occident, după ce imagini din satelit publicate în premieră pe 1 noiembrie 2021 de cotidianul The Washington Post arătau că Rusia masează din nou forțe armate la granița sa cu Ucraina.

Estonia consideră că Rusia ar fi mulțumită doar de o retrasare a sferelor de influență în Europa

„Putin probabil consideră că o rezolvare a acestui conflict [din Ucraina] poate fi realizată doar printr-un acord în stilul Yalta – adică prin împărțirea Europei în sfere de influență”, se arată în raportul publicat miercuri, cu referire la întâlnirea din februarie 1945 a liderilor SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice pentru a reorganiza granițele și arhitectura de securitate a Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.

La capitolul evoluții pozitive, raportul notează că, deși economia Rusiei a rezistat presiunilor externe, dinamica sa a încetinit, ceea ce a afectat planurile ambițioase ale Moscovei de a-și intensifica producția militară.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Bloomberg.

Raportul a dedicat un capitol Chinei, despre care se afirmă că „tolerează tacit” implicarea cetățenilor și companiilor sale în afaceri cu Moscova. Agenția de informații a Estoniei notează că Beijingul a sprijinit producția de drone a Rusiei, facilitând fluxul de componente occidentale.

„Interesul Chinei este de a preveni înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina, deoarece un astfel de rezultat ar reprezenta o victorie pentru principalul său rival, Statele Unite”, se mai menționează în raport.

Urmărește ultimele evoluții din a 1085-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.