Obsesia lui Donald Trump pentru Groenlanda provoacă nedumerire și regrete într-o mică enclavă daneză de pe teritoriul SUA

În micul oraș Elk Horn din statul Iowa, steagurile Danemarcei și ale Statelor Unite flutură alături deasupra străzii principale. O brutărie vinde kringle și alte produse de patiserie daneze. Mai jos pe stradă, o moară de vânt funcțională se înalță deasupra preriei, relatează NBC News.

Bucătăriile de aici sunt pline cu rețete de familie pentru mâncăruri pe care majoritatea americanilor nu le pot pronunța: „frikadeller” (chiftele daneze), æbleskiver (gogoși specific daneze) și medisterpølse (cârnați danezi).

Acest orășel cu aproximativ 600 de locuitori și orașul din apropiere, Kimballton, sunt cunoscute drept „Satele Daneze” fiindcă au cea mai mare comunitate rurală danezo-americană din Statele Unite. Este o comunitate agricolă americană construită de imigranți danezi în urmă cu mai bine de un secol, care este încă definită de această dublă apartenență.

„Mulți dintre noi avem mai multe rude în Danemarca decât aici, în Statele Unite”, a declarat pentru NBC News Lisa Steen Riggs, în vârstă de 70 de ani.

Dar această moștenire a fost pusă la încercare în ultima vreme, creând o tensiune subtilă într-un oraș în care mulți danezo-americani își exprimă o loialitate fermă față de președintele Donald Trump, ale cărui cereri de control asupra Groenlandei au tensionat alianța de lungă durată dintre Danemarca și Statele Unite.

O bucățică de Danemarca în America

Miercuri, Trump a părut să dea ușor înapoi, declarând în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos că nu va folosi forța militară pentru a prelua Groenlanda. Ulterior, el a anunțat ceea ce a numit un „cadru al unui acord viitor” privind Groenlanda cu aliații din NATO – deși contururile planului rămân neclare, iar liderii de la Copenhaga insistă că insula vastă și slab populată nu este de vânzare.

În Elk Horn, un bastion conservator, unii locuitori au spus că au fost derutați de obsesia lui Trump pentru Groenlanda și de disponibilitatea sa de a denigra Danemarca, unul dintre cei mai vechi și apropiați aliați ai Americii. Trump a câștigat detașat în 2024 secția rurală din Iowa care include Elk Horn, obținând aproximativ 68% din voturi.

„Oamenii au votat pentru el din cauza imigrației. Poate au votat pentru el din cauza economiei. Subiectul acesta nu a fost, de fapt, adus în discuție”, afirmă Steen Riggs, care timp de decenii a administrat Moara Daneză istorică din Elk Horn și magazinul său de suveniruri, până când s-a pensionat cu câțiva ani în urmă.

Pentru multe familii de aici, Danemarca nu este un aliat abstract, ci un loc unde încă trăiesc frați, veri și bunici – o realitate care a făcut ca amenințările lui Trump să fie deosebit de tulburătoare.

„Oamenii sunt răniți”, afirmă Steen Riggs despre membrii familiei sale de peste hotare. „Nu vreau ca rudele mele din Danemarca să se teamă de noi”, subliniază femeia.

Inclusiv susținătorii lui Trump de aici sunt nedumeriți de obsesia sa pentru Groenlanda

La doar câțiva pași de moară, aceeași tensiune iese la iveală mai discret, la cafea și produse de patiserie, la „The Kringle Man” – o brutărie și cafenea condusă de James Uren, un locuitor vechi din Elk Horn care se descrie drept „republican cu acte în regulă”. Produsele sale de patiserie atrag deopotrivă localnici și turiști, dar dezbaterile politice sunt descurajate la el.

„Avem o regulă în magazinul meu”, afirmă Uren, în vârstă 68 de ani: „Fără politică. Asta strică prieteniile și afacerile mai repede decât orice”.

Chiar și așa, spune el, atenția lui Trump asupra Groenlandei a fost greu de ignorat și greu de înțeles, inclusiv pentru oameni care, în rest, îl susțin.

„Singurul comentariu pe care l-am auzit la masa de cafea a fost: «Nu avem nevoie să o deținem (n.r. Groenlanda). Danemarca ne va oferi tot ce ne dorim»”, povestește Uren, referindu-se la un acord din 1951 care acordă SUA libertatea de a opera baze militare în Groenlanda.

Pentru locuitorii vechi din Elk Horn, confuzia legată de abordarea lui Trump se ciocnește de o istorie în care Danemarca și SUA au fost parteneri, nu adversari – o moștenire care modelează felul în care orașul se înțelege pe sine.

Când s-au stabilit imigranții danezi în această parte a SUA

Imigrația daneză în această parte a SUA datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când familii au părăsit Danemarca în valuri și s-au stabilit în Vestul Mijlociu și pe Marile Câmpii, atrași de terenuri agricole care arătau ca acasă. Iowa, Nebraska, Minnesota și Wisconsin au devenit centre ale vieții danezo-americane, locuri unde imigranții puteau să practice agricultura, să construiască biserici și să păstreze obiceiuri care îi legau de țara de origine.

Elk Horn a crescut din acest val migrator, modelat de familii care au sosit cu o limbă comună, mâncare și tradiții comune. Pe vremea când companiile de telefonie încă distribuiau anuare telefonice, cel din Elk Horn era plin de Anderseni, Peterseni, Christenseni, Clauseni și Madseni.

Această legătură a fost subliniată în urmă cu mai bine de un deceniu, când cineaști danezi au călătorit la Elk Horn pentru a produce două documentare despre comunitate. Acestea au fost difuzate pe scară largă în Danemarca și au consolidat reputația orașului ca avanpost viu al culturii daneze, contribuind la transformarea lui Elk Horn într-o destinație pentru turiști danezi curioși să vadă ceea ce unii au numit „Mica Danemarcă din prerii”.

Documentarele au venit după ani de zile în care legăturile orașului cu vechea patrie începuseră deja să se destrame, erodate de aceleași schimbări economice și demografice care au remodelat mare parte din America rurală – forțe care au contribuit și la ascensiunea lui Trump. Aproximativ jumătate din populația orașului își revendică ascendență daneză, un procent care s-a micșorat treptat pe măsură ce generațiile tinere pleacă în căutarea unor oportunități în alte părți. Pe măsură ce locuitorii vârstnici dispar, liderii locali se tem că tradițiile daneze se pierd odată cu ei.

Erik Andersen, director executiv interimar al Muzeului Danez al Americii din Elk Horn, afirmă că zăngănitul de săbii al lui Trump în legătură cu Groenlanda a adus o nouă provocare comunității. Fondat în anii 1980, muzeul păstrează povestea imigrației daneze, servind totodată drept punte culturală între Danemarca și SUA.

„Nu este nevoie să intimidezi unul dintre aliații tăi de lungă durată”, subliniază Andersen, amintind că Danemarca și America au lucrat umăr la umăr timp de peste două secole, inclusiv în Groenlanda.

Îngrijorările locuitorilor de aici au și o latură tangibilă

Aceste îngrijorări nu sunt doar simbolice. Shaun Sayres, care s-a mutat din New York în Elk Horn și a preluat conducerea Morii Daneze după pensionarea lui Steen Riggs, spune că tensiunile diplomatice amenință operațiunile zilnice de aici. Moara de cereale funcțională, veche de 178 de ani și transportată bucată cu bucată din Danemarca pentru a fi reasamblată în Elk Horn în urmă cu o jumătate de secol, funcționează ca un muzeu viu, oferind tururi și demonstrații. Menținerea ei în funcțiune depinde în mare măsură de magazinul de suveniruri, aprovizionat cu produse daneze și alte bunuri scandinave importate.

Sayres se teme că tonul disputei privind Groenlanda ar putea descuraja turiștii danezi. Iar deja unii dintre furnizorii magazinului i-au spus că nu vor mai vinde în SUA, invocând incertitudinea legată de politica comercială a lui Trump. Miercuri, Trump a renunțat la planurile de a impune noi taxe vamale mai multor aliați europeni, inclusiv Danemarcei, pentru că s-au opus demersului său de a achiziționa Groenlanda.

„Aceasta este cea mai mare amenințare existențială pentru noi”, afirmă Sayres. „Magazinul de suveniruri a fost coloana vertebrală a finanțării organizației timp de decenii”, subliniază el.

Steen Riggs afirmă în schimb că a fost ușurată să audă că Trump a făcut un pas înapoi de la amenințările cu forța, dar că rămâne neliniștită. Ea speră că diplomația va avea câștig de cauză și că legăturile care unesc Elk Horn de Danemarca vor dăinui.

„Președinții vin și pleacă”, afirmă. „Dar prietenia noastră rămâne”, subliniază femeia.