De la întoarcerea sa la Casa Albă, liderul republican nu o ascunde: își dorește Premiul Nobel pentru Pace, pe care unul dintre marii săi rivali, democratul Barack Obama, l-a obținut la scurt timp de la preluarea mandatului, spre surprinderea generală, scrie La Libre.

Trump repetă frecvent că „îl merită”, invocând rolul său în soluționarea conflictelor – chiar dacă războaiele din Fâșia Gaza și din Ucraina continuă să facă ravagii, arată La Libre.

„Vedem clar că există multă atenție mediatică în jurul unor candidați”, a reacționat la Oslo secretarul comitetului Nobel care decernează Premiul pentru Pace, Kristian Berg Harpviken. „Dar asta nu influențează în niciun fel discuțiile aflate în curs în cadrul comitetului”, a dat asigurări acesta într-un interviu acordat agenției AFP.

„Comitetul examinează fiecare candidatură pe baza meritelor sale proprii”, a mai spus Harpviken.

Premiul Nobel pentru Pace va fi acordat anul acesta în data de 10 octombrie.

În sprijinul campaniei sale, Donald Trump susține că mai mulți lideri străini, de la premierul israelian Benjamin Netanyahu și până la președintele azer Ilham Aliev, și-au exprimat sprijinul pentru nominalizarea sa sau l-au propus chiar ei.

Ce nu se cunoaște este dacă Trump a fost propus de cineva înainte de termenul limită pentru depunerea nominalizărilor din acest an. Liderul american și-a preluat noul mandat pe 20 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de termenul-limită pentru formularea nominalizărilor.

Asta nu l-a împiedicat însă pe Barack Obama să primească Premiul Nobel pentru Pace în 2009, în primul an al primului său mandat la Casa Albă. Decizia Comitetului Nobel a fost însă una marcată de controverse și criticată în anii care au urmat, după ce liderul SUA a autorizat bombardamente în Yemen și lovituri aeriene ale SUA în alte țări.

338 de nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace în 2025

„A fi propus nu este neapărat o mare realizare. Realizarea adevărată este să devii laureat”, subliniază Harpviken. „Știți, lista persoanelor care pot propune (un candidat) este destul de lungă”, amintește secretarul comitetului Nobel.

Parlamentari și miniștri din toate țările, foști laureați, unii profesori universitari – lista celor care pot face o nominalizare la Premiile Nobel include zeci de mii de nume.

Anul acesta, 338 de persoane și organizații sunt în cursă. Lista este ținută secretă, ca în fiecare an.

Candidaturile considerate cele mai merituoase sunt incluse pe o listă restrânsă și fiecare face obiectul unei evaluări individuale de către un expert. „Când comitetul deliberează, această bază de cunoștințe ghidează discuția, și nu un anumit articol de presă”, subliniază Harpviken.

„Facem tot posibilul pentru a organiza procesul și întâlnirile astfel încât să nu fim influențați nejustificat de nicio campanie”, mai spune acesta, adăugând că „istoric vorbind, persoanele care și-au orientat cariera pentru a obține un Premiu Nobel pentru Pace rareori au reușit să-l câștige propriu-zis”.

Potrivit cotidianului norvegian Dagens Naeringsliv, Donald Trump a discutat direct despre Premiul Nobel într-un apel telefonic cu ministrul norvegian al Finanțelor, Jens Stoltenberg, pe care îl cunoaște bine de când acesta a fost secretarul general al NATO. Trump ar fi adus în discuție subiectul „din senin”, în cadrul unei convorbiri despre taxe vamale de la sfârșitul lunii iulie, potrivit surselor ziarului norvegian.

Ministerul condus de Stoltenberg a confirmat existența apelului, dar nu și informațiile privind discuția despre Premiul Nobel.

Experții au dubii că Trump are șanse să câștige

Deși cei cinci membri ai săi sunt numiți de Parlamentul norvegian, comitetul Nobel care decernează Premiul pentru Pace asigură că își ia deciziile în deplină independență față de puterea politică.

Drept dovadă, comitetul a ignorat avertismentele discrete ale guvernului norvegian și a acordat Premiul pentru Pace din 2010 disidentului chinez Liu Xiaobo, provocând o ruptură diplomatică între Beijing și Oslo la momentul respectiv.

„Comitetul Nobel acționează în deplină independență și nu poate lua în considerare astfel de argumente atunci când analizează candidaturi individuale”, insistă secretarul său.

Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este acordat la Oslo. Inventatorul suedez Alfred Nobel, a cărui moștenire a stat la baza înființării premiilor, a stabilit acest lucru în testamentul său.

Experții pun la îndoială șansele lui Donald Trump de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace, având în vedere și faptul că Norvegia, țară puternic atașată de multilateralismul promovat în epoca sa de Alfred Nobel (1833-1896), a fost bulversată de politica „America First” a președintelui american.

„Acest tip de presiune se dovedește, de obicei, contraproductiv”, afirmă Halvard Leira, director de cercetare la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI).

Comitetul Nobel „ar fi evident acuzat că a cedat în fața lui”

Leira mai spune că „dacă comitetul ar acorda acum premiul lui Trump, ar fi evident acuzat că a cedat în fața lui”, subminând tocmai independența cu care se mândrește.

În august, trei istorici ai Premiilor Nobel au mers mai departe, enumerând mai multe motive pentru a nu acorda premiul președintelui american.

Printre acestea, menționau presupusa sa admirație pentru președintele rus Vladimir Putin, sprijinul său pentru Israel în ceea ce tot mai mulți experți califică drept „genocid” în Gaza și, mai general, ruptura sa de idealurile lui Nobel privind cooperarea internațională, dezarmarea, democrația și apărarea drepturilor omului.

„Este greu de imaginat o încălcare mai mare a valorilor premiului”, notau ei într-un editorial de opinie pe care l-au semnat împreună în Aftenposten, cel mai citit ziar din Norvegia.