"Oferta de curtoazie" si alte retete de fraudare a achizitiilor publice. Si o dorinta: "Frauda sa devina un pic mai eleganta". E despre cum ne cheltuieste statul banii

Firmele care fraudeaza achizitiile publice folosesc patru metode principale prin care atenteaza la banii contribuabililor, potrivit unui ghid prezentat, miercuri, de Consiliul Concurentei. Institutia de cotrol a mai enumerat si o serie de indicii de achizitie publica frauduloasa, in prezentarea facuta la Conferinta „Legislatie, Economie, Competitie si Administratie”, organizata de Freedom House Romania. In schimb, Agentia Nationala de Integritate a depistat doua metode frecvente de trucare a achizitiilor publice, folosite de sefii din institutiile statului. Expertul anticoruptie Laura Stefan se mira de cat de rudimentar fraudeaza functionarii de stat si firmele achizitiile publice in Romania.

4 metode de trucare a licitatiilor:

Oferta de curtoazie. I se mai spune si oferta inchisa, complementara sau simbolica. In aceasta tipologie intra achizitiile publice in care un competitor este de acord sa prezinte o oferta care este mai mare decat oferta castigatorului desemnat. O alta situatie este cand un competitor prezinta o oferta despre care se stie ca este mult prea mare pentru a putea fi acceptata. In fine, o a treia situatie este cea in care un competitor prezinta o oferta ce contine termeni speciali despre care se stie ca nu vor fi acceptati.

De exemplu, o companie a venit la o procedura de achizitie publica cu o abordare a proiectului in doua etape – analiza si excutie efectiva a contractului. Firma a spus ca dupa analiza, daca expertii sai constata ca nu pot sa execute respectivul contract se vor retrage din proiect, urmand ca autoritatea contractanta sa plateasca costurie aferente acestei etape. „Deci compania isi ia baii si pentru faza de analiza si nu executa nici contractul (pentru ca autoritatea ar fi fost nevoita sa reia procedura de atribuire)”, a explicat Ralica Filip, inspectoare superioara de concurenta la Consiliul Concurentei.

Alternarea ofertei. Toti participantii la intelegere depun oferte, dar ofertantul castigator este desemnat prin rotatie, in functie de valoarea contractului, alocandu-se sume egale fiecarui participant sau in functie de volumul tranzactiei, corespunzator dimensiunii fiecarei companii participante.

In situatia in care autoritatea contractanta opteaza pentru impartirea lucrarii pe loturi , toate companiile participante la procedura depun oferte pentru fiecare lot in parte, dar fiecare companie intra exact pe lotul pe care vrea sa si-l adjudece. Au fost intalnite situatii in care compania cea mai mare si-a adjudecat cel mai mare lor, iar cea firma cea mai mica a castigat cel mai restrans lot.

Alocarea pe piata. Participantii isi impart pietele intre ei, prin alocarea anumitor clienti sau categorii de clienti, alocarea de produse sau de teritorii. In cazul a 3 licitatii publice ale Armatei, din perioada 2005-2007, la sesizarea Ministerului Apararii, Consiliul Concurentei a descoperit ca firmele ofertante si-au impartit produsele licitate.

Retinerea de la ofertare. Unul sau mai multi concurenti, care in mod normal ar participa cu oferte in cadrul licitatiei sau care au participat la licitatii similare in trecut, se inteleg sa se abtina de la participare sau sa retraga oferte deja depuse, astfel incat licitatia sa fie castigata de un participant desemnat.

Intr-un caz, autoritatea contractanta a facut negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare si pentru a se asigura ca exista numarul minim de participanti pentru o concurenta, compania care „trebuia” sa castige contractul a atras in competitie o alta firma. Aceasta din urma a depus documente, dar a fost descalificata, pentru ca nu se pregatise sa participe la achizitie si apoi procesul de achizitie a continuat cu etapa a doua.

Aceasta din urma metoda este cel mai des intalnita de Consiliul Concurentei in investigatii, dar sunt cazuri in care doua sau mai multe metode de trucare sunt folosite la o singura achizitie publica, a declarat Raluca Filip, inspectoare superioara la Consiliu.

La randul lui, vicepresedintele Agentiei Nationale de Integritate, Bogdan Stan, a enumerat doua dintre cele mai frecvente metode de trucare a licitatiilor intalnite de ANI:

Contracte cu rudele. ANI a gasit cazuri frecvente de sefi de institutii publice care semnau contracte de achizitii publice cu firme ale rudelor de gradul I sau II. „Am descoprit ca o parte surprinzator de mare a achizitiilor publice viciate sunt cele incheiate cu rude de gradul I sau II. Se poate verifica foarte usor si tocmai de aceea ne suprinde multitudinea cazurilor”.
Contracte cu firmele proprii. „Ca sablon des intalnit este subcontractarea lucrarilor catre o firma controlata de primar sau de presedintele consiliului judetean sau de catre conducatorul instititiei respective. Este o problema pe care o gasim destul de des si le trimitem la parchetul competent de solutionare”.

La ce viseaza un expert anticoruptie din Romania: Macar sa fie mai elegante

Laura Stefan, expert anticoruptie in cadrul Exert Forum, remarca modul rudimentar in care sunt trucate achizitiile publice in Romania, aratand ca si in tarile mai dezvoltate sunt fraude la achizitiile publice, insa mai putine si mai subtile decat cele romanesti.

„Eu visez ca in anul 2020, frauda sa scada, dar pe de alta parte frauda sa devina un pic mai eleganta. Tot frauda e, dar si asta da dimensiunea dezvoltarii unei tari. As vrea macar sa nu mai vad contracte semnate de aceeasi persoana si-ntr-o parte, si-n cealalalta. Dupa care, procese timp de 3 ani, in care persoana respectiva sa nu mai spuna <>. As vrea sa nu mai vad contracte semnate cu familia apropiata si cu prietenii si as vrea sa nu mai trebuiasca sa explicam noi de ce nu e in regula sa inchei contractele cu firmele sotiei”, a comentat Laura Stefan, la conferinta organizata de Freedom House.

Licitatia trucata: Cum iti dai seama ca ceva e putred

Consiliul Concurentei a remarcat si o serie de indicii care arata ca o procedura de achizitii publice ar putea fi trucata.

Modalitatile de ofertare a firmelor si frecventa cu care ele castiga sau pierd licitatiile, precum si subcontractarea si practicile de asociere comune nedeclarate pot ridica anumite suspiciuni. Aici atentia cade pe anumite indicii:

Acelasi furnizor este adesea ofertantul cel mai ieftin,
Unii furnizori se retrag de la ofertare in mod neasteptat
Exista o alocare geografica a ofertantilor castigatori
Ofertantul castigator nu accepta contractul, dar ulterior se dovedeste ca este un subcontractor.
Ofertantul castigator subcontracteaza in mod repetat cu ofertantii necastigatori.
Anumite companii prezinta intotdeauna oferte, dar nu castiga niciodata.

Si documentele prezentate de firmele prestatoare pot contine indicii care sugereaza trucarea licitatiei:

Plicurile de la companii diferite prezinta aceleasi stampile sau insemne postale.
Greseli identice de ortografie in documentele de licitatie.
Documentele de licitatie fac referire la ofertele concurentilor.
Concurentii prezinta oferte identice sau preturile prezentate de ofertanti cresc uniform.
Ofertele de la diverse companii sunt scrise de aceeasi persoana (acelasi scris de mana, cu acelasi format/font).
Ofertele contin greseli de calcul identice.

Preturile cu care ofertantii se prezinta la licitatie pot ascunde fraude:

Reduceri semnificative fata de preturile anterioare in urma primirii unei oferte de la un furnizor nou sau care nu liciteaza frecvent.
Diferenta mare intre pretul ofertei castigatoare si alte oferte.
Nivelul identic al pretului.
Costuri similare de transport pentru companiile locale si cele non-locale.
Cresterea subita si identica a pretului.
Furnizorii locali oferteaza preturi mai mari pentru furnizarea locala decat pentru furnizarea in destinatii indepartate.

Declaratiile ofertantilor pot sugera o trucare a licitatiilor:

Declaratii care indica faptul ca un furnizor a prezentat o oferta complementara, de curtoazie, simbolica.
Referiri verbale sau scrise cu privire la o intelegere intre ofertanti.
Declaratii care indica faptul ca o zona sau un client „apartin” altui furnizor.
Declaratii care indica faptul ca exista informatii care nu sunt publice dar care se afla in posesia concurentilor in avans.
Declaratii care indica faptul ca anumite companii nu vand intr-o anumita zona sau anumitor clienti.
Declaratii prin care ofertantii isi justifica preturile prin luarea in considerare a „preturilor recomandate in sector” sau „preturilor standard ale pietei”.

Comportamnetul ofertantilor poate sugera o trucare a licitatiilor:

Ofertantii se intalnesc in secret inainte de a prezenta ofertele.
O companie depune atat propria sa oferta, cat si oferta unui concurent, precum si documentele de ofertare.

"Oferta de curtoazie" si alte retete de fraudare a achizitiilor publice. Si o dorinta: "Frauda sa devina un pic mai eleganta". E despre cum ne cheltuieste statul banii

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”