Olli Rehn: Prioritatea numarul unu este justitia

Romania si Bulgaria trebuie sa nu piarda ritmul reformelor, al aplicarii lor, si sa faca dovada unor structuri prin care sa continue lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate, deoarece numai asa poate fi garantata o economie si o societate normala – a declarat, miercuri, la Bruxelles, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, in fata deputatilor europeni.

Rehn a reamintit ca decizia finala in ce priveste data si conditiile aderarii Romaniei si Bulgariei va fi anuntata la 16 mai, la Strasbourg.

Declaratia comisarului Rehn a constituit unul din raspunsurile la intrebarile orale adresate Comisiei de Elmar Broek, Pierre Moscovici si Geoffrey van Orden, din partea Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului, referitor la stadiul pregatirii Romaniei si Bulgariei in vederea aderarii la Uniune la data prevazuta, 1 ianuarie 2007 si la posibilitatea aplicarii unor clauze de salvgardare si a unui „sistem strans de monitorizare” in primii trei ani dupa aderare.

Elmar BROK (PPE, DE) a readus in atentia adunarii plenare problemele inca nerezolvate din Romania si Bulgaria, care au mai fost discutate in Parlament in dezbaterea din 3 aprilie anul acesta, si a cerut Comisiei sa considere daca „perioada de pana la sfarsitul acestui an este suficienta pentru aplicarea acquis-ului, sau daca mai este nevoie de inca un an”.” Trebuie sa se ia o decizie atat in

interesul Romaniei si al Bulgariei, cat si in interesul Uniunii. Este interesul ambelor parti (…) ca tratatele sa fie respectate si ca implementarea sa aiba loc inainte de aderare”, a spus el. Elmar Broek a estimat faptul ca „va fi o perioada de tranzitie, cu proceduri specifice de monitorizare a implementarii capitolelor” inca nerezolvate.

Raportorul pentru Romania, Pierre MOSCOVICI (PSE, FR) a subliniat progresele considerabile realizate de Bucuresti in vederea aderarii la data prevazuta si a estimat ca o amanare a aderarii ar avea consecinte nefaste asupra motivarii autoritatilor si a poporului roman de a continua vastele programe de reforma deja puse in aplicare.

„Nu exista nici o problema majora care sa duca la intarzierea aderarii”, a estimat Moscovici, evocand pozitia relativ optimista a comisarului Rehn in sesiunea plenara de la inceputul lunii aprilie.

„Ar fi pacat daca entuziasmul pentru extindere ar scadea in aceast etapa; ar fi o greseala daca perspectivele de aderare ale Romaniei si Bulgariei ar avea de suferit de pe urma unei schimbari de atitudine”, a declarat, la randul sau, raportorul pentru Bulgaria, Geoffrey VAN ORDEN (PPE-DE, UK).

„Bulgaria si Romania au fost supuse unui grad foarte ridicat de monitorizare, care va continua multi ani de acum inainte”, a spus el, estimand impactul negativ pe care l-ar avea amanarea aderarii asupra increderii cetatenilor bulgari si a investitorilor.Van Orden a amintit faptul ca Romania si Bulgaria au fost stabilite sa constituie cel de-al cincilea val de extindere, nu urmatorul, si a

estimat ca se pot obtine progrese si altfel decat printr-o amanare a aderarii, prin aplicarea unor clauze punctuale, care au fost prevazute si pentru cele 10 state care au aderat in 2004.

Olli Rehn

a. Referitor la intrebarea privind ritmul reformelor din Romania si Bulgaria astfel incat aderarea lor sa aiba loc la termenul prevazut – 1 ianuarie 2007 – „Comisia evalueaza in momentul de fata progresele realizate in ambele tari si nu este inca in masura sa confirme raspunsul la aceasta intrebare critica”, a afirmat comisarul european pentru

extindere. Comisia va prezenta un raport privind ultimele evolutii in Romania si Bulgaria pana la sfarsitul lunii aprilie, apoi o prezentare detaliata va fi disponibila in primele doua saptamani ale lunii mai, dupa care Comisia va face public Raportul sau la 16 mai, data dupa care va putea discuta Raportul cu membrii Parlamentului European.

„Prioritatea numarul unu, insa, o constituie completarea si implementarea reformei judiciare si rezultate concrete care sa demonstreze ca acestea au un real efect la fata locului”, a precizat comisarul Rehn.

b. Referitor la reforma in justitiei si lupta impotriva coruptiei, pe de o parte, si a crimei organizate, pe de alta parte, comisarul Rehn a declarat ca „ambele tari au dat dovada de fermitate in adoptarea reformelor necesare”. „In Romania am vazut progrese semnificative, Bucurestiul a continuat sa implementeze pachetul legislativ din 2005”, a declarat Olli Rehn.

„Sunt pe deplin de acord cu afirmatia lui Pierre Moscovici, conform careia sistemul riguros de monitorizare si clauza de amanare au constituit incurajari foarte puternice care, in cazul Romaniei, au dus la rezultate tangibile si concrete”, a spus el.

In ce priveste Bulgaria, Rehn a salutat amendamentele la Constitutie in vederea reducerii imunitatii parlamentarilor si a stabilirii atributiilor procurorului general, insa a mentionat ca in ce priveste lupta impotriva crimei organizatei, inca exista foarte putine investigatii si puneri sub acuzare.

„Autoritatile competente se pare ca au o atitudine reactiva, mai degraba decat activa, ca atare trebuie sa se acorde de urgenta atentie in aceasta privinta, ca si in privinta spalarii banilor in Bulgaria”, a spus el.

c. Referitor la intrebarea lui Elmar Broek privind clauzele de salvgardare si aplicarea unui sistem de monitorizare dupa aderare, comisarul Rehn a declarat: „Clauzele de salvgardare au menirea de a contracara eventualele consecinte negative care ar aparea din cauza persistentei unor neajunsuri in Bulgaria si Romania dupa aderare.

Aceste clauze pot implica, de exemplu, suspendarea temporara a unor drepturi specifice, in conformitate cu legislatia comunitara. In cazul de fata, tratatele de aderare contin trei clauze de salvgardare – o clauza generala economica, o clauza specifica pentru piata interna si o clauza referitoare la justitie si afaceri interne.

Pentru aplicarea lor nu este insa nevoie de o decizie a Consiliului in unanimitate, ci doar o decizie a Comisiei in baza evaluarii obiective a unor posibile intarzieri in aplicarea acquis-ului in statele candidate.

Declaratii ale reprezentantilor gruparilor politice

Jose Millan Mon (PPE-DE, ES): „In Romania, progresele sunt evidente in domenii esentiale pentru Parlamentul European – reforma sistemului judiciar, lupta impotriva coruptiei. Se pare ca Romania a auzit vocea Parlamentului in aceasta

privinta. Romania trebuie insa sa-si continue eforturile. Progresele sunt indubitabil in directia cea buna. Este bine, insa, ca Romania si Bulgaria sa stie deja in iunie cand vor adera. Amanarea aderarii ar fi foarte trista, si consider ca data aderarii trebuie fixata cat mai repede – mai degraba in iunie, decat in decembrie.

Daca in iunie se va decide ca aderarea va avea loc in 2007, aceasta nu inseamna ca eforturile vor fi abandonate de autoritatile romane si bulgare. Este clar ca aceste autoritati vor putea adopta masurile necesare pentru a putea face fata problemelor din anumite sectoare”. „(…) Acestea sunt momente istorice pentru Romania si Bulgaria – este vorba de al cincilea val de aderare.

Trebuie sa sprijinim si sa felicitam autoritatile romane si bulgare pentru eforturile lor”.

Martin Schultz (PSE, DE): „Vrem ca Romania si Bulgaria sa intre in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si sa devina membri cu drepturi depline in Parlamentul European. Este scopul nostru foarte clar si suntem convinsi ca guvernele Romaniei si Bulgariei vor intreprinde toate eforturile pentru a-si respecta angajamentele asumate.

Declar ca in afara cazului in care ar exista probleme majore – asa cum am discutat in mai – in afara situatiei in care ar aparea modificari, este evident ca obiectivul acesta poate fi atins, este evident ca raspunsul va fi pozitiv si ca cele doua tari vor adera la 1 ianuarie 2007. Daca sunt indeplinite criteriile, cele doua tari sunt binevenite in Uniunea Europeana”.

Annemie Neyts Uytterbroeck (ALDE, NL): „Dezbaterile numeroase din ultimul timp (pe tema aderarii Romaniei si a Bulgariei) justifica importanta momentului. Credem ca Romania si Bulgaria trebuie sa adere la Uniune 1 ianuarie 2007 si doar daca ar interveni ulterior anumite carente importante, doar atunci am putea hotari, daca este cazul, sa aplicam masuri de salvgardare”.

Joost Lagendijk (Verzi/ALE, NL): „Problema principala este gasirea celei mai bune metode prin care sa ne putem asigura ca reforma in justitie si lupta impotriva crimei organizate continua si dupa 2007. Majoritatea deputatilor din grupul nostru sunt in favoarea unei extinderi ulterioare a Uniunii, daca statele candidate indeplinesc criteriile de aderare.

Trebuie sa mentinem presiunea pana ne vom asigura ca angajamentele vor fi indeplinite. In ultimii ani, in Bulgaria reforma a incetinit, in ambele tari, anumite reforme au fost implementate in al 12-lea ceas. In Romania putem vedea ca ritmul este mai sustinut si ca reformele sunt aplicate si in practica.

Trebuie sa recompensam progresele realizate de Romania si Bulgaria vorbind de aderarea in 2007, dar cu un mecanism de monitorizare in ce priveste justitia si coruptia. Trebuie sa facem tot ce e posibil pentru ca rezultatele pozitive sa fie continuate”.

Kinga Gal (PPE-DE, HU): ” Au fost facuti pasi foarte mari in justitie si lupta impotriva coruptiei, insa simpla adoptare a legilor nu rezolva problemele – implementarea lor si reflectarea realitatii de zi cu zi trebuie luata in considerare.

Situatia minoritatilor este importanta in acest proces, includerea lor in criteriile de la Copenhaga inseamna ca au fost monitorizate clar si la aderarea din 2004 a celor 10 state.

Multe probleme ale minoritatii maghiare din Romania nu au fost rezolvate si foarte putine lucruri s-au schimbat in realitate, in ciuda faptului ca partidul care reprezinta maghiarii face parte din coalitia de la guvernare, in ciuda promisiunilor guvernului. Nu a fost adoptata legea minoritatii si nu exista semne ca va fi adoptata in viitorul apropiat.

Nici problema invatamantului superior in limba materna nu a fost rezolvata. Cer Comisiei sa includa o referinta la aceste probleme nerezolvate in legatura cu una din cele mai mari minoritati in Europa, cu traditii foarte importante in aceasta zona. Neglijarea ingrijorarilor specifice, ca si a celor privind coruptia si justitia ar aduce sub semnul intrebarii credibilitatea Uniunii”.

Emma Nicholson de Winterbourne (ALDE, UK): „Guvernele succesive din Romania si Bulgaria au intreprins eforturi supraumane pentru a se conforma recomandarii Uniunii Europene. Aceste eforturi nu sunt usor de vazut din afara, este vorba de reforme structurale si economice care nu sunt de interes pentru mass media.

In Romania, si guvernul Nastase si guvernul Tariceanu au aratat ca vor sa implementeze acquis-ul comunitar. Si reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie facute cu grija pentru a avea succes (…) Ministrul justitiei, Monica Macovei, a realizat pasi enormi in reforma justitiei. Intarzirerea aderarii nu va aduce nici un beneficiu nici Uniunii, nici Romaniei si Bulgariei.

Un an nu este suficient pentru reformele asteptate, dar amanarea aderarii ar trimite un semnal foarte negativ celor doua tari. Ambele tari sunt sustinatoare puternice ale Uniunii si ar fi foarte pacat sa riscam pierderea acestei increderi”.

Markus Ferber (PPE-DE): „Reformele nu trebuie sa fie facute ca la parada in fata Uniunii Europene – reformele sunt necesare pentru ca cetatenii sa poata locui intr-o tara cu institutii democratice stabile, cu o justitie corecta. M-as bucura daca conditiile ar fi indeplinite si daa aderarea devine din ce in ce mai sigura.

Comisarul Rehn trebuie sa indeplineasca insa sarcina principala a Comisiei – paznicul tratatelor – sa vegheze ca toate conditiile prevazute in tratate sunt indeplinite – si aceasta este suficient pentru a ajunge la aderare. Sustinem autoritatile romane si bulgare in aceste reforme si suntem convinsi ca obiectivele vor fi realizate”.

Jan Wiersma (PSE): „Nu trebuie sa provocam o concurenta intre Romania si Bulgaria. Trebuie sa vedem ce s-a realizat efectiv in ultimii ani. Romania si Bulgaria au realizat multe lucruri, dar mai raman multe de facut”.

Nigel Farage (IND/DEM, UK): O aderare a Romaniei si a Bulgariei va avea consecinte negative pentru ele insele, dat fiind ca cei mai inteligenti tineri vor fi ademeniti de bani si vor pleca in Europa de Vest.

Sursa: Parlamentul European