[P] ​Cum vede europarlamentarul S&D, Victor Negrescu, subiectele europene actuale

Europarlamentarul Grupului S&D din legislativul european, Victor Negrescu, a comentat pentru Hotnews.ro cele mai importante momente ale agendei europene din anul 2022 și perspectivele privind aderarea României la spațiul Schengen.

1. Domnule Negrescu, marea dezamăgire a acestui final de an o reprezintă ratarea aderării României la Spațiul Schengen. Ce soluții de deblocare a situației credeți că există în acest moment, pentru ca cetățenii români să beneficieze de drepturile apartenenței la zona de liberă circulație?

Într-adevăr, în actualul context geostrategic complicat, acțiunile guvernului de dreapta din Austria reprezintă un semnal nedorit, dar și un precedent periculos pentru Uniunea Europeană. Reprezentanții Austriei au votat, de fapt, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, nu doar împotriva extinderii spațiului Schengen, ci împotriva solidarității și a consolidării construcției europene. Mai ales în condițiile în care țara noastră a acționat în mod deschis și transparent în relația cu toți partenerii europeni, iar gradul de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen este de netăgăduit, fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții europeni. Așa cum ați spus, libera circulație – dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în Uniunea Europeană – este, probabil, cea mai tangibilă realizare a integrării europene. De partea cealaltă, controalele la frontieră împiedică nu doar circulația persoanelor, ci și a bunurilor și serviciilor, iar cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri.

Există riscul ca Uniunea Europeană să intre într-o criză de credibilitate profundă dacă va tolera veto-ul exercitat de Austria împotriva acestor evaluări pozitive și propuneri venite din partea instituțiilor europene. Iar noi nu avem voie, sub nicio formă, să cedăm! Avem nevoie de o perspectivă clară de aderare, un calendar ferm care să conducă, cât mai curând, la un nou vot în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, poate chiar sub președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Românii merită în Schengen, iar noi vom lupta în continuare pentru respectarea acestui drept!

2.Ați fost, în ultimii ani, unul dintre cei mai fervenți promotori ai accederii României la spațiul european fără frontiere. Ce anume nu a funcționat în acest angrenaj politico-diplomatic?

Eu mă bucur că, spre deosebire de reprezentanții dreptei, stânga europeană și Grupul S&D au susținut, până la capăt, aderarea României la Spațiul Schengen, iar intervențiile în favoarea României din Consiliul de Justiție şi Afaceri Interne ale guvernelor social-democrate din Germania şi Spania, precum şi a comisarului social-democrat suedez, Ylva Johansson, au demonstrat încă o dată că social-democrații români și-au făcut datoria până la capăt.

Acțiunile pe care le-am început în precedentul mandat de eurodeputat pentru îndeplinirea acestui deziderat au fost intensificate în decursul anului 2022, când am contactat din nou personal lideri politici europeni responsabili în prezent de această temă – inclusiv pe cei din din Olanda, Suedia sau Austria – și am inițiat campania #RomâniiMerităÎnSchengen, prin intermediul căreia am depus la sediul Consiliului Uniunii Europene peste 40.000 de mesaje scrise ale românilor, strânse prin intermediul caravanei cu același nume.

Toate aceste demersuri au generat, cu sprijinul Grupului S&D, dezbaterea și rezoluția din plenul Parlamentului European care a reiterat faptul că cererea de admitere a României și Bulgariei în spațiul Schengen este legitimă. Să nu uităm că, în 2015, o campanie similară pe care am inițiat-o, #RomâniaCereSchengen, a permis depunerea, la nivelul instituțiilor europene, a unei petiții semnate de peste 50.000 de cetățeni români și a condus la o altă rezoluție de sprijin din partea Parlamentului European. Bineînțeles, nu m-am rezumat numai la aceste aspecte, ci am formulat totodată, în mod constant, amendamente la legislația europeană și la bugetul european, cu scopul de a evidenția și susține acest drept al țării noastre, care securizează încă din 2011, la standarde Schengen, a doua frontieră externă ca lungime din Uniunea Europeană.

3. Sunteți recunoscut ca fiind unul dintre europarlamentarii care a inițiat cele mai multe proiecte pilot și acțiuni pregătitoare, prin intermediul cărora Comisia Europeană a acordat finanțare unor demersuri inovatoare pe care Uniunea Europeană nu le bugeta anterior. Cum influențează aceste inițiative viața cetățeanului român?

În primul rând, scopul acestor acțiuni este, așa cum ați precizat, acela de a identifica soluții concrete pentru domeniile de acțiune neacoperite până în prezent de către celelalte programe europene. Încă de la stadiul de idee am gândit aceste proiecte din perspectiva impactului pe care l-ar avea pentru cetățenii români și mă bucur că în final țara noastră a fost principalul beneficiar al acestor inițiative.

În 2022 am obținut 1,8 milioane de euro pentru trei proiecte-pilot dedicate tinerilor, copiilor, egalității de șanse și antreprenoriatului, ajungând la finanțări totale de peste 90 de milioane de euro, obținute prin intermediul acestui mecanism. Multe dintre aceste proiecte sunt axate pe educație, pentru că, înainte de a fi implicat politic, sunt cadru didactic universitar, iar sprijinirea acestui domeniu este obiectivul meu permanent. Și chiar aș vrea să vă dau un exemplu concret. TaxEdu este un proiect-pilot pe care l-am inițiat în 2017 cu scopul de a-i educa pe tinerii cetățeni europeni cu privire la taxe și impozite și la felul în care acestea le influențează viețile, care astăzi a devenit o platformă interactivă foarte apreciată atât la nivel național, cât și european.

Însă, ca să revin la sensul întrebării dumneavoastră, să știți că de foarte multe ori ceea ce le lipsește în primul rând cetățenilor este informația cu privire la toate instrumentele financiare disponibile la nivel european. De aceea, mă bucur că în 2022 am putut relua, la intensitate maximă, acțiunile de facilitare a accesului la informația cu caracter european. Pe lângă evenimentele dedicate, care au avut loc atât în țară, cât și în străinătate, am reușit în acest an să facem o caravană care a trecut prin toate regiunile României. Nu ne vom opri însă aici și chiar vreau să-i invit pe această cale și pe cititorii publicației dumneavoastră să nu ezite să ne contacteze (victor.negrescu-office@europarl.europa.eu), pentru a aborda împreună orice temă de interes cu privire la Uniunea Europeană și legislativul său.

4. Care au fost prioritățile Grupului S&D pentru 2022 și la cum se vede anul 2023 pentru familia politică din care faceți parte?

Crizele suprapuse cu care se confruntă Uniunea Europeană ne obligă să identificăm soluțiile adecvate, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. Deputații din cadrul grupului S&D, reprezentat la Bruxelles încă de la primele alegeri europene directe, care au avut loc în anul 1979, luptă pentru a reda cetățenilor încrederea în proiectul european și speranța în viitorul lor, aceste principii reprezentând temelia activității noastre zilnice. Numai o Europă cu o abordare sustenabilă și justă din punct de vedere social poate dobândi autonomia strategică pe care actualul context geopolitic o reclamă.

Am militat, în acest context, alături de colegii din Grupul S&D, pentru creșterea fondurilor destinate protejării cetățenilor, reglementarea domeniului energiei, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, cât și pentru un sprijin mai consistent în vederea atenuării efectelor războiului pentru statele din proximitatea granițelor Ucrainei, inclusiv România. Trebuie să recunoaștem franc că situația deja dificilă a multor cetățeni europeni s-a înrăutățit în acest an, ca urmare a noilor provocări: criza energetică, inflația crescută sau atacul brutal al Federației Ruse asupra Ucrainei. Trăim vremuri extraordinare și trebuie să acționăm ca atare!

Din nou, vin în fața dumneavoastră cu exemple concrete. În calitate de raportor alternativ al Grupului S&D pentru bugetul pe anul 2023, am solicitat un buget ambițios, adaptat vremurilor pe care le trăim, și am obținut suplimentarea cu 687,3 milioane de euro a fondurilor. Poate cea mai important realizare a Parlamentului European în negocierile avute cu Consiliul European este suplimentarea cu 155,5 milioane de euro a fondurilor alocate pentru măsurile de combatere a prețurilor ridicate la energie, de la investiții în creșterea producției și îmbunătățirea infrastructurii, până la proiecte de eficientizare energetică. De asemenea, am obținut creșterea bugetului pentru programul dedicat IMM-urilor cu 10 milioane de euro, în timp ce fondurile dedicate programului pentru educație și tineret, Erasmus+, au fost suplimentate cu 123 milioane de euro, iar resursele obţinute în plus pentru zona de transporturi vor fi cu 118 milioane de euro mai mari. Nu în ultimul rând, la cererea Grupului S&D s-au alocat fonduri suplimentare care să faciliteze integrarea țării noastre în spațiul Schengen, în cuantum de 10 milioane de euro, dar și un ajutor financiar de 210 milioane de euro pentru Parteneriatul Estic, așadar inclusiv pentru Republica Moldova.

Totodată, nu pot să nu amintesc și faptul că demersul meu de susținere a salariului minim european, inclusiv prin strângerea a zeci de mii de semnături ale cetățenilor români, a fost finalizat odată cu adoptarea, în octombrie, a Directivei privind salariile minime adecvate. Este o realizare cu adevărat importantă, care va contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale angajaților din întreaga Uniune, oferind totodată stabilitate, coerență și predictibilitate mediului economic. Iată că această măsură urmează a fi introdusă în România la inițiativa Partidului Social Democrat, inclusiv, prin includerea unor mecanisme fiscale active de sprijin pentru IMM-uri.

5. Ați fost și una dintre cele mai active voci în ceea ce privește apărarea drepturilor românilor. Recent, am avut cazul europarlamentarului german care a descris România ca fiind „Vestul Sălbatic al Uniunii Europene”…

Mă bucur că ați atins acest subiect. În România, imaginea pozitivă a Uniunii Europene se situează în continuare la un nivel peste media europeană, conform celor mai recente date furnizate de sondajul Eurobarometru. Românii au transmis, de nenumărate ori, un puternic mesaj de atașament față de valorile europene și nu pot accepta sub nicio formă dublul standard, atacuri la adresa țării noastre sau orice altă formă de discriminare. Revenind la europarlamentarul Guido Reil, la care ați făcut referire, să știți că eu am fost cel care am solicita sancționarea acestuia, conform procedurilor parlamentare. Dacă tolerăm astfel de mesaje, riscăm ca acest tip de comportament să se reproducă sub forme mult mai dure. Pe de altă parte, mă bucură faptul că, în urma unei vizite în țara noastră, acesta și-a revizuit atitudinea și și-a cerut scuze pentru intervenția de atunci.

De altfel, vă spun sincer, a fi proactiv este foarte important, pentru că ține și de noi să schimbăm percepțiile celor care ne judecă greșit. De aceea, imediat după ce a fost publicată lista colegilor care s-au abținut sau au votat împotriva rezoluției de susținere a aderării României la spațiul Schengen, în plenul Parlamentului European, am scris fiecărui eurodeputat care a exprimat reticențe, pentru a le explica de ce România merită în Spațiul Schengen, și totodată să înțeleg motivația din spatele deciziei lor astfel încât să îi pot convinge să își schimbe votul dat în plenul legislativul european. De altfel, am și reușit să conving un eurodeputat să își schimbe votul. La fel am procedat și cu parlamentarii olandezi, după votul din 20 octombrie, împotriva aderării țării noastre la zona de liberă circulație, iar această abordare și-a dovedit eficacitatea. Vom proceda similar și în cazul Austriei unde în prezent, desfășurăm o amplă campanie de informare, în așa fel încât autoritățile de dreapta de la Viena să înțeleagă de ce este incorectă maniera în care au acționat. Sunt convins că pentru îndeplinirea acestui obiectiv, dar și în vederea creșterii influenței României în plan european, Grupul S&D va continua să fie un partener de încredere pe care țara noastră se poate baza în viitor.