[P] VIDEO Andi Cristea, deputat PSD, ne-a vorbit despre investițiile care vin cu aderarea României la OCDE

Andi Cristea este deputat PSD de Buzău, iar în acest an candidează la alegerile europarlamentare din partea aceluiași partid. El a mai avut un mandat de europarlamentar în 2014, unde a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe și Președintele Delegației pentru Republica Moldova.

În 2023 a fost ales de Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei să gestioneze dosarul Metaverse, apoi în 2024 a fost ales Raportor General al Consiliului Europei pentru Știință și Tehnologie. El coordonează și Comisia Comună a Parlamentului României pentru aderarea la OCDE.

Deputatul Andi Cristea ne-a vorbit despre reușitele din actualul mandat, ce planuri are pentru următorul mandat de europarlamentar, ce investiții poate primi România după aderarea la OCDE, dar și care va fi impactul noilor tehnologii A.I. în România.

Spuneți-ne care au fost principalele realizări ale ultimului mandat de deputat?

Andi Cristea: Mandatul pe care l-am început în 2020 este primul mandat de deputat pe care l-am exercitat în Parlamentul României și, dacă ar fi să trec în revistă foarte scurt lucrurile pe care eu le consider realizări, ar fi pe două direcții. Odată, din punct de vedere tehnic, legislativ, am reușit să ratificăm Convenția Anti-Mită a OCDE. Spun lucrul ăsta, pentru că eu coordonez Comisia Comună a Parlamentului României pentru aderarea la OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar România, alături de alte două state europene, Bulgaria și Croația, este un stat candidat pentru aderarea la această prestigioasă organizație.

România a fost prima țară invitată de OCDE, din cele candidate, să ratifice această convenție importantă, care, în același timp, este o dovadă a faptului că toate acele lucruri urâte, nasoale, dramatice, pe care partidul meu le-a făcut în justiție, în urmă cu șapte-opt ani, sunt date uitării, au fost șterse și ne îndreptăm într-o direcție cât se poate de de pozitivă.

De asemenea, aș putea să vorbesc despre activitatea pe care o am la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde consider că sunt realizări profesionale și personale. Dar dacă vreți, și pentru pentru România, pentru că este un român cel care este Raportor General al Consiliului Europei pentru Știință și Tehnologie. E vorba de mine. Fără falsă modestie, tot eu gestionează acolo un dosar foarte important în ceea ce privește tehnologia realităților imersive, așa-numitul Metaverse.

Și tot la Consiliul Europei am fost ales, la începutul acestui an, vicepreședinte al grupului politic din care eu fac parte. Se numește Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor la Consiliul Europei. Aici verzii sunt parte a Grupului Socialiștilor față de Parlamentul European, de exemplu. În plan tehnic, aș putea să menționez, sigur, tot felul de proiecte de lege pe care le-am inițiat și au devenit legi.

Însă din punct de vedere politic pot să spun cu satisfacție că fac parte dintr-o echipă a PSD Buzău dintr-o echipă foarte unită, în același timp eterogenă, pentru că fiecare parlamentar, fiecare din colegii mei de la PSD Buzău avem stiluri și competențe în arii diferite și cumva reușim să acoperim foarte mult din ceea ce ar trebui să facă un ales dintr-un dintr-un județ.

Sunt vicepreședinte al Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaților, am expertiză în zona de politică externă, în zona de afaceri europene, dar încă o dată, cel mai important lucru din punctul meu de vedere, ca realizare în Parlament, a fost că fac parte din această echipă de care menționăm, de la PSD Buzău, și am adus în ultimii ani, fără să exagerez, sute de milioane de euro în județul Buzău. Iar lucrurile astea se văd, arată întregul județ altfel de cum arăta acum cinci, 10, 15 ani, iar lumea apreciază lucrurile astea.

Aș putea să menționez faptul că actualul primar al municipiului, domnul Constantin Toma, la ultimele alegeri a fost votat de 78% din cetățeni, e o dovadă clară că dacă n-am fi mișcat lucrurile în direcția pozitivă, n-am fi avut aceste aceste rezultate și, desigur, așteptăm cu interes rezultatul votului popular din care va veni peste peste câteva zile.

Spuneați de organizația locală mai devreme, în viitorul mandat de europarlamentar cum plănuiți să aduceți mai multe fonduri pentru proiecte locale?

Trebuie să distingem foarte clar între lucrurile pe care le avem în fișa postului ca parlamentari în Parlamentul național și lucrurile care sunt posibile în Parlamentul European. Încep întotdeauna cu această distincție, pentru că trebuie să fie foarte clar, în momentul în care ești parlamentar național ai libertatea de a face un proiect de lege care, după ce este înregistrat, dezbătut și evident votat, devine devine lege. În Parlamentul European lucrurile stau un pic diferit, pentru că europarlamentarii nu au acest drept de inițiativă legislativă, ci este Comisia Europeană care propun legislația.

Ei bine, noi, europarlamentarii, avem instrumentul amendării legislației pe care o discutăm și ăsta este un instrument pe care am de gând să-l folosesc în viitorul mandat nu doar pentru comunitatea mea, că nu doar Buzăul merită bani europeni, dar cu siguranță avem acest interes de a influența decizia europeană pentru a ne atinge obiectivele noastre naționale absolut legitime.

E vorba de de prosperitate, dar avem instrumente pentru a atrage sau a aduce mai degrabă alocări financiare augmentate, mărite pentru întreaga Românie. Alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară într-o circumscripție unică. Asta înseamnă că europarlamentarii români reprezintă România. Desigur, eu sunt legat sufletește și personal de județul Buzău și vă pot spune că și mandatul anterior de membru al Parlamentului European am organizat, de exemplu, vizite de studiu pentru primarii din județ, indiferent de culoarea politică. Am organizat întâlniri, la momentul respectiv, cu Comisarul pentru Dezvoltare Regională. La momentul respectiv era doamna Corina Crețu. Între timp a avut alte planuri.

În fine, am reușit să aduc în vizite de studiu câteva sute de elevi de liceu din întregul județ Buzău și toate aceste lucruri au menirea și au rolul de a-i pune în contact cu informația care contează pentru atragerea fondurilor europene, atunci când vine vorba de primari, sau cu ocazia ca elevii să vadă la fața locului, la firul ierbii, cum se spune, care este procesul decizional european și cum se întâmplă lucrurile cu adevărat la Bruxelles.

Ne vorbeați mai devreme de aderarea la OECD. Este totuși o instituție internațională de care românii de rând știu mai puțin. Poate puteți să ne explicați un pic care ar fi beneficiile acestei aderări și în ce stadiu suntem cu ea?

Am să plonjez direct în subiect. La momentul acesta, România este un stat candidat. Sunt trei state europene care sunt candidate. Alături de noi, cum spuneam, mai este Bulgaria și Croația. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică are sediul la Paris și vă dau două cifre foarte puternice care arată impactul și importanța aderării la această organizație. 90% din toate investițiile străine directe care sunt realizate în lume vin și aterizează în țările care sunt membre OECD. Ba mai mult, 70% din tot comerțul realizat pe această planetă este făcut import-export între țările care sunt membre ale OCD. Ce înseamnă pentru România? Foarte, foarte precis, foarte exact, în momentul în care aderăm, vom fi pe harta marilor fonduri de investiții din lumea aceasta. Toate fondurile de investiții, care sunt mari, din categoria super-super-grea, investesc exclusiv în statele membre ale OCD. Acele investiții la momentul actual ne ocolesc tocmai pentru că nu suntem membri.

Înseamnă acces la o expertiză deosebită cu privire la cum se fac lucrurile, că e vorba de administrație publică, administrație centrală sau locală, că e vorba de standarde în ceea ce privește protecția mediului, desigur, economia și nu doar de o manieră read-only, cum, cum s-ar spune, pentru cei care folosesc calculatoarele. Dar noi vom fi la masa celor care fac standardele și vom fi implicați în identificarea celor mai bune exemple de acțiune și de interacțiune în cadrul economiilor noastre, în cadrul societăților noastre și așa mai mai departe.

La momentul actual, România este în grafic în ceea ce privește progresul, nu pot să spun „negocierilor”, pentru că nu sunt negocieri. Practic, sunt anumite standarde care trebuie atinse și odată ce ai atins standardele respective, poți să mergi mai departe. Nu negociezi nimic cu OCDE, trebuie să faci dovada că te ridici la înălțimea standardelor lor.

Și, cum spuneam, România este în grafic și, în mod normal, dacă nu sunt accidente de parcurs sau de etapă, este fezabil ca în 2026, până la finalul anului, România să devină membru membră a OECD. Aș putea să menționez faptul că alte state baltice au aderat relativ recent la OECD și în momentul în care ele au aderat, în acel an, produsul intern brut a sărit practic cu trei-patru procente, exclusiv datorită aderării la această organizație.

Vorbeați mai devreme de cum ați fost raportor pe Metaverse și, în general, pe noile tehnologii. Ați putea să ne vorbiți ce impact au acuma A.I.-ul, blockchainul, NFT-urile și restul noilor tehnologii asupra viitorului României, atât să zicem pozitiv, cât și negativ?

Da, toate aceste tehnologii pe care le-ați menționat, inteligența artificială, blockchain, mai adaug eu criptografie sau tehnologia realităților imersive, reprezintă practic noi tehnologii sau bucăți de de tehnologie care dau peste cap fluxurile de interacțiune din societate. Ideea e în felul următor: toate instituțiile noastre și nu mă refer doar la cele românești, toate instituțiile lumii occidentale, au fost create într-o etapă istorică care avea o serie de particularități.

Interacțiunea dintre entități și dintre subsisteme era foarte lentă, foarte rară. Iar tehnologia face un lucru, pe care încerc să îl descriu într-un limbaj conceptual cât mai ușor de înțeles. Tehnologia upgradează și influențează toate fluxurile de interacțiune în termeni de frecvență, în termeni de densitate, practic de cât de dese sunt într-o anumită perioadă de timp. Și lucrurile astea au consecințe majore asupra societății în care noi trăim.

Altfel spus, o lume cu tehnologie nu mai este aceeași lume. Este pur și simplu o lume nouă și am văzut asta cu toată toată revoluția internetului, care a înflorit în ultimii 30 de ani. Aceste evoluții vor fi mult accelerate de toate aceste tehnologii pe care le menționați. Și ce se va întâmpla în final este imposibil de prognozat. Dar în același timp, noi avem datoria, ca oameni politici, și când vorbesc o fac din perspectiva de raportor general la Consiliul Europei, Consiliul Europei se uită la aceste noi tehnologii prin lentila lucrurilor pe care le are în fișa postului. E vorba de protejarea drepturilor omului, protejarea și promovare a democrației, apărarea statului de drept, drepturile minorităților ș.a.m.d.

Vrem o lume cu tehnologie. Vrem o lume cu avantajele tehnologiei, dar pentru că schimbarea în sine nu reprezintă progres automat. Vrem să facem tot ce ne stăm putință să dăm deoparte lucrurile negative, care sunt consecințe directe ale utilizării noilor tehnologii și să identificăm exemple de bună practică pe care să le replicăm, pe care să le lostogolim mai departe.

Tehnologia în sine este mai degrabă neutră. Nu poți să spui despre o tehnologie că este bună sau este rea. E vorba de modul de utilizare, de cum o folosim. Noi putem să folosim internetul pentru lucruri care nu sunt productive. Știu persoane care sunt de exemplu programatori self-made. Au învățat singuri de pe YouTube și din tutoriale, iar acum câștigă peste 10.000 euro pe pe lună, exemple de succes. În același timp sunt persoane care folosesc internetul, această tehnologie de IT&C fără a avea un scop nobil sau fără a urmări un obiectiv personal la finalul zilei.

De asemenea avem tendința de a supraestima efectele tehnologiei pe termen scurt și a subestima efectele acesteia pe termen pe termen lung. E vorba de un echilibru care, în mod ideal, ar trebui atins în practică. Este extrem de extrem de greu, dar avem această datorie să ne punem întrebarea ce fel de societate dorim să avem pentru copiii noștri și să facem prin acțiunile noastre tot ce ne stă în putință pentru a încerca să reglementăm, astfel încât să nu împiedicăm inovația și în același timp să ținem societatea stabilă și oamenii mulțumiți.

Presupun că ați văzut și dumneavoastră în feedul de Facebook aceste reclame realizate prin deep fake, fie video, fie prin manipulări foto, chiar și cum membri ai PSD-ului, precum domnul Ciolacu sau domnul Tudose, în care se promovează de fapt o escrocherie de investiție în crypto sau altceva, folosindu-le identitatea. Cum putem lupta pe viitor cu genul ăsta de atacuri ale noilor tehnologii asupra populației?

Da, noi ca instituții și noi ca societate știm cum să gestionăm interacțiunile în mediul fizic. Știm cine are prioritate în trafic, știm că avem și am inventat practic un un cod rutier care ne ajută să gestionăm lucrurile astfel încât să avem cât mai puține accidente, cel puțin teoretic. Când vine vorba de acest mediu online, de acest această realitate socială mediată tehnologic, suntem la început cu toții, nu doar noi, România.

Vă amintesc, de exemplu, cât de frecvente erau excrocheriile cu carduri de credit, cu datele cardurilor de credit care erau folosite de către infractorii cibernetici, cum s-ar spune, la începutul exploziei internetului și într-un final, lucrul ăsta a fost gestionat prin legislație, prin cunoașterea din partea celor care lucrează în instituții și aveau rolul de a îi identifica pe cei care erau răufăcători. Același lucru se va întâmpla și acum, dar nu se va întâmpla peste noapte.

Este un proces de învățare, este un proces de încercare și eroare, de trial and error, pentru că instituțiile statelor noastre, evident, nu sunt obișnuite cu posibilitățile oferite de noile tehnologii. Vorbeați de deep fake-uri și vreau să subliniez că, dincolo de ce poate și trebuie să facă statul și instituțiile statului, este esențial ca fiecare dintre noi să aibă o literație tehnologică, o literație digitală, o alfabetizare tehnologică. Pentru că toate aceste noi tehnologii trebuie înțelese pentru a ne feri fiecare dintre noi de escrocherii sau de lucruri maligne care pot să vină dinspre aceste aceste tehnologii. Adică statul poate să facă cum se spune, binele cu forța, dar doar până la un anumit nivel.

Părerea mea strict personală este că, dincolo de toată legislația pe care noi o adoptăm în Parlament, fie la Bruxelles, fie Parlamentul național, fiecare dintre români are datoria față de el, în primul rând, să înțeleagă, să caute, să învețe despre noile tehnologii, despre ce pot ele să facă și despre cum să se ferească să fie victima a acestor tehnologii.

Desigur, într-un discurs, așa cum le prezint eu acum, lucrurile sunt clare și par facile, dar în realitate, lucrurile nu sunt așa. Sunt categorii sociale diferite. Cei care au o educație și sunt obișnuiți cu tehnologiile, cu internetul, înțeleg mult mai ușor decât cei care poate n-au avut aceleași avantaje educaționale și nu au acea cunoaștere tehnologică pe care o nișă de oameni cu competențe digitale o au. E complicat.

Ăsta trebuie să fie un un mesaj foarte sincer, pentru că încă o dată, repet, la finalul zilei, statul poate să facă până la o limită, după aceeadepinde de fiecare dintre noi să înțelegem și să ne adaptăm la noile tehnologii.

În încheiere, puteți să ne spuneți care sunt principalele obiective pe noul mandat de europarlamentar?

Răspunsul politic este că voi influența decizia europeană în funcție de interesele noastre legitime, naționale, ale României. În practică, depinde foarte mult de comisia în care voi fi membru și fiecare europarlamentar poate să amendeze legislația și poate să influențeze decizia sectorial, în comisia parlamentară în care este membru. La fel, e vorba de delegațiile în care ești membru, delegații cu state terțe.

În mandatul anterior am fost președintele delegației pentru Republica Moldova și am reușit, alături de alți colegi, într-o perioadă foarte, foarte complicată și tulbure, să menținem Republica Moldova pe orbită europeană. Am fost vicepreședinte al Comisiei pentru Politică Externă, am revizuit, de exemplu, în mod direct politica europeană de vecinătate. Spun toate lucrurile astea pentru că știu despre mine că am capacitatea și modelele mentale de a înțelege cum funcționează arhitectura europeană și de a reuși să îmi realizez planurile pe care le am ca ca europarlamentar.

Dar încă o dată, acestea depind foarte mult de comisia în care voi fi. Într-un mod ideal, mă gândesc la Comisia pentru Politică Externă, am competență dovedită și pe zona de tehnologie și știință și vă asigur că, indiferent unde voi fi, știu, vreau și pot să influențez decizia europeană pentru ca noi, românii, să avem interesele noastre naționale promovate și apărate.

CMF 41240002

Articol susținut de PSD