Pacea în Europa se va obține împotriva Rusiei, nu împreună cu Rusia

Federația Rusă și prietenii lui Vladimir Putin din partidele extremiste europene insistă să ne convingă de un mare „fake news”. Ei încearcă să ne arate că invazia Rusiei în Ucraina este un simplu conflict militar, alimentat în mod egal de ambele părți, iar războiul de la granițele noastre nu reprezintă niciun pericol pentru restul Europei. Ca atare, obiectivul nostru, al celorlalte țări europene, trebuie să fie acela de a media conflictul cu scopul obținerii păcii, nu de a sprijini Ucraina. Nimic mai fals.

În primul rând, invazia Rusiei în Ucraina a dus deja la zeci de mii de victime în rândul civililor ucraineni, printre care peste 2.000 de copii care au fost răniți sau uciși. Ca atare, nu vorbim de un simplu conflict militar, ci de un invadator, Rusia, și un stat invadat, Ucraina. Atunci când cineva îți invadează casa, nu vrei un arbitru între tine și agresor, ci vrei un apărător, un proces și o judecată. Asta trebuie să oferim Ucrainei. Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale din postura de agresor.

Rusia se află în conflict cu România și cu celelalte țări europene

În al doilea rând, Rusia este într-un conflict cu toată Europa, nu doar cu Ucraina. Cine crede că, dacă învinge Ucraina, Rusia se oprește din a mai fi un stat agresor, ori e naiv, ori susține propaganda rusă. În realitate, de mai bine de un deceniu, Vladimir Putin și Federația Rusă duc un război hibrid de agresiune cu toată Europa.

Dacă Rusia a declanșat în Ucraina un război sângeros cu multe victime nevinovate, agresiunea față de celelalte state europene, inclusiv România, este mai subtilă, fără arme letale, dar foarte periculoasă pentru democrația europeană, pentru stabilitatea și siguranța noastră. 

Printre instrumentele principale ale acestui război de agresiune declanșat de Rusia cu restul Europei se numără: propaganda și știrile false, sprijinirea și chiar sponsorizarea politicienilor și liderilor de opinie antieuropeni sau manipularea piețelor pentru a genera instabilitate, cum a fost cazul crizei energetice și al crizei exporturilor de cereale din Ucraina. Scopul acestor acțiuni este de a crea instabilitate și de a știrbi din încrederea oamenilor în instituțiile democratice europene. Vladimir Putin știe că modelul rusesc nu mai poate avea succes în rândul europenilor. Ca atare, obiectivul lui nu mai este acela de a arăta că Rusia reprezintă un model, ci că nici modelul european nu este viabil.

România, ținta formelor hibride de agresiune din partea Rusiei

România a fost, în ultimii ani, ținta tuturor acestor forme de agresiune. În primul rând, suntem zilnic bombardați pe rețelele sociale de false știri care își au originea în laboratoarele de propagandă ale Kremlinului. Pe unele, românii reușesc să le identifice drept false informații. Altele, însă, sunt însușite ca informații reale, adevărate. Cel mai recent exemplu este „fake news-ul” potrivit căruia suporterii români de la meciul țării noastre cu Ucraina, de la Campionatul European de Fotbal din Germania, ar fi scandat în susținerea lui Vladimir Putin. (FALS). Suporterii români nu au scandat așa ceva, lucru identificat și de East Stratcom Task Force[1] – o echipă de experți la nivelul Uniunii Europene al cărei rol este de a identifica și combate știrile false propagate de Federația Rusă.

Un alt exemplu de știri false generate de Kremlin care au țintit România este informația conform căreia „Guvernul României a ajutat mai întâi cetățenii ucraineni să plece din Fâșia Gaza după declanșarea războiului, lăsând la urmă cetățenii români.”[2] (FALS). Într-un registru total opus, aflăm de la propaganda rusă că România intenționează să „anexeze părți din Ucraina după ce Rusia va câștiga războiului”[3] (FALS). Nu contează că acțiunile din ultimele două „știri” ar fi contradictorii, important pentru Rusia este ca ele să servească scopului de a sădi neîncredere și antipatie între români și ucraineni. „Sprijinirea militară a Ucrainei a dus la o creștere a numărului de arme ilegale de pe teritoriul României, multe dintre acestea urmând a ajunge pe mâinile traficanților de droguri”[4] este o altă informație falsă dinspre Rusia cu scopul de a reduce sprijinul din partea românilor pentru ajutorarea militară a Ucrainei. 

România nu a fost ocolită nici de un alt instrument de agresiune des folosit de Federația Rusă: sprijinirea politicienilor antieuropeni și pro-ruși. Vizitele frecvente ale Dianei Ivanovici-Șoșoacă la Ambasada Rusiei din România, urmate de atacuri ale sale la adresa Uniunii Europene, în paralel cu mesaje pro-Rusia, reprezintă un exemplu în acest sens.

Declanșarea crizei energetice europene și a blocajului exporturilor de cereale din Ucraina sunt, iarăși, acțiuni recente ale Rusiei care au avut efecte negative și în România. Când Rusia a generat criza energetică din 2021, manipulând prețul gazului și livrările, românii au avut de suferit la fel ca oamenii din celelalte țări europene. Iar persoanele cele mai afectate au fost românii din categoriile vulnerabile, oamenii cu venituri mici. Din fericire, în ultimii 3 ani, am redus la minimum dependența energetică a țării de Rusia, dar, la acel moment, acțiunea Rusiei a generat, pentru scurt timp, instabilitate energetică în România.

Tot în contextul războiului din Ucraina, Rusia a vrut să declanșeze o criză alimentară regională cu scopul de a învinovăți Ucraina și Europa de Vest de acest lucru. Astfel, prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, Federația Rusă a generat scumpirea alimentelor și a pus în pericol siguranța alimentară din Africa și Orientul Mijlociu. În acest context, România și alte state vecine Ucrainei au acționat responsabil și au ajutat Ucraina să-și tranziteze cerealele prin teritoriile noastre către piețele destinatare. Acest sprijin din partea României a evitat o criză alimentară majoră, dar a pus presiune pe fermierii români care au fost victime colaterale. Efectul secundar al acestui sprijin a fost generarea unui excedent de cereale pe piața românească, ducând la scăderea prețului la grâne și afectând, astfel, fermierii noștri. Iată un nou exemplu prin care acțiunile Rusiei au afectat România în ultimii ani.

Dincolo de aceste forme hibride de agresiune menționate mai sus, trebuie să nu uităm că, de mai bine de doi ani, România se învecinează cu războiul. Vedem cum fragmente de drone militare cad la granițele României. Rusia duce o campanie militară sângeroasă la câteva sute de kilometri de țara noastră, așa că ne vom simți pe deplin în siguranță doar la finalul războiului.

Republica Moldova, principala țintă a agresiunii Ruse, după Ucraina

Dacă mai avem nevoie de dovezi că Rusia nu se oprește la granițele Ucrainei când vine vorba de agresiunea sa, cel mai bun exemplu este Republica Moldova.

După Ucraina, Republica Moldova a fost, de departe, ținta predilectă a agresiunii ruse în ultimii ani. Imediat după ce cetățenii Republicii Moldova au votat pentru o președintă pro-europeană, dar și o majoritate politică pro-europeană, acum 3 ani, Rusia a declanșat un șantaj agresiv la adresa Republicii Moldova prin creșterea prețului la gaze și, ulterior, prin reducerea livrărilor de gaz. Scopul a fost acela de a reduce apetitul pro-european al Republicii Moldova și de a păstra țara captivă, dependentă de Rusia.

În paralel cu șantajul energetic, Rusia a continuat războiul hibrid față de Republica Moldova prin intermediul propagandei și al presei pro-ruse de peste Prut. Totodată, rușii au încercat să destabilizeze situația la granițele țării, crescând artificial neregulile și traficul ilicit transfrontalier, tocmai pentru a încerca să arate că Moldova nu își poate securiza granițele. În același timp, apropiați ai Federației Ruse și politicieni pro-ruși de la Chișinău au încercat să influențeze alegerile locale din Moldova din 2023 prin finanțarea de false proteste și introducerea ilegală de bani în țară cu scopul finanțării ilegale a campaniei politicienilor pro-ruși. Nu în ultimul rând, Federația Rusă a intensificat propaganda antieuropeană în zonele rusofone, precum Găgăuzia și Transnistria.

În acest context, oamenii și autoritățile din Republica Moldova merită toate felicitările noastre pentru că nu au cedat șantajului și manipulării și au rămas pe drumul european obținând, în cele din urmă, și începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Fără o președintă pro-europeană ca Maia Sandu, fără o majoritate politică pro-europeană, dar și fără sprijinul financiar și tehnic din partea UE, Republica Moldova riscă să devină, în acești ani, un satelit al Federației Ruse, așa cum este Belarus.

Moldova a rezistat șantajului, iar influența Rusiei peste Prut este, în acest moment, mai slabă ca oricând. Agresiunea rusă în Republica Moldova rămâne, însă, un model recent foarte clar despre cum Kremlinul poate agresa statele europene, fără a folosi instrumentele clasice de război.

Prietenii lui Putin pot fi regăsiți în rândul extremiștilor din toată Europa

Forme de agresiune din partea Rusiei vedem peste tot în Europa de mai bine de un deceniu. De mai bine de zece ani, Rusia încearcă să destabilizeze UE și statele membre prin sprijinirea politicienilor extremiști, antieuropeni și prin intermediul dezinformării.

Partidul lui Marine le Pen din Franța a beneficiat de un împrumut de 9,4 milioane de euro din partea Rusiei, în 2013. De atunci, Marine Le Pen și membrii partidului său au avut o poziție pro-Kremlin tot mai accentuată, participând la evenimente politice în Rusia, inclusiv la misiuni frauduloase de observare a alegerilor regionale sau naționale. Simpatizant al Rusiei este și extremistul italian Matteo Salvini, care s-a fotografiat în Piața Roșie din Moscova cu un tricou cu chipul lui Vladimir Putin. Un alt exemplu de politician european pro-rus este fosta ministră de Externe a Austriei Karin Kneissl, care a dansat cu Vladimir Putin chiar la nunta ei. Kneissl fusese propusă ca ministru de partidul extremist austriac FPÖ. Ulterior, Kneissl a fost numită în bordul de conducere al companiei rusești de gaz Rosneft.

Investigații de anul acesta derulate în Cehia, Polonia, Germania și Belgia au descoperit noi cazuri de ingerințe ale Federației Ruse în activitatea UE și a statelor membre. Autoritățile din Cehia au descoperit o rețea pro-rusă care „încerca să desfășoare operațiuni de influență cu implicații pentru Cehia și UE” prin intermediul site-ului de știri Vocea Europei („Voice of Europe”), cu sediul la Praga. Autoritățile din Polonia au efectuat percheziții tot în cadrul unei anchete cu privire la presupusele activități de spionaj ale Rusiei legate de „Vocea Europei”. În urma perchezițiilor, s-au găsit mari sume de bani lichizi, iar un cetățean polonez este suspectat de spionaj în favoarea Rusiei. Nu în ultimul rând, am aflat cu toții recent de legăturile cu Rusia ale partidului extremist german AfD în urma unor anchete derulate în Germania și Belgia care au vizat un europarlamentar german și pe asistentul acestuia. Tocmai în acest context, am adoptat, în aprilie anul acesta, în plenul Parlamentului European, o rezoluție prin care am solicitat mai multe măsuri de a contracara și pedepsi ingerința Rusiei în bunul mers al UE. De asemenea, am solicitat statelor membre să continue să aplice pachetele de sancțiuni adoptate împotriva Rusiei pentru a reduce resursele pe care le Rusia la folosește în scopul finanțării curentului antieuropean. Rezoluția pe care am votat-o mai solicită AfD să declare public, fără întârziere, relațiile sale financiare cu Kremlinul și să facă publice toate plățile provenite din surse legate de Federația Rusă.

Dacă noi credem că nu suntem în conflict cu Federația Rusă, greșim. Federația Rusă este într-un conflict cu noi, cu România, și cu toată Europa. – Citeste restul articolului pe Contributors.ro