Pacea și stabilitatea în Europa depind de destinul Ucrainei: 96 de experți îndeamnă UE să ia măsuri dure față de Rusia / Scrisoare deschisă adresată guvernului german

Scrisoare deschisă adresată guvernului german, semnată de 96 de experți în Europa de Est și securitate internațională.

(Acest apel a fost publicat pentru prima dată în limba germană pe site-ul ziarului berlinez Der Tagesspiegel, la 18 martie 2022. El vine în continuarea unei scrisori germane anterioare publicate cu Zeit Online la 14 ianuarie 2022.)

Războiul de agresiune, ilegal și deschis, al Rusiei împotriva unei țări vecine pașnice, care a început la 24 februarie 2022, a pecetluit eșecul politicilor germane și ale UE față de Rusia din ultimele decenii. Aceste politici se bazaseră pe speranța că ambițiile neoimperiale tot mai evidente ale Rusiei ar putea fi stăpânite printr-o combinație de diplomație intensă, acorduri multilaterale și diverse relații de afaceri. Cu toate acestea, prezența militară continuă a Rusiei în Moldova din 1992, expansiunea sa nedisimulată în Georgia din 2008 și în Ucraina din 2014, precum și alte abateri în întreaga lume au demonstrat deja eșecul acestei abordări.

În 2015, la un an de la începutul ocupației deschise a Crimeei de către Rusia și de la începutul pseudo-războiului său civil în estul Ucrainei, Germania a semnat acordul privind conducta subacvatică Nord Stream 2 prin Marea Baltică. Dacă această conductă ar fi început să funcționeze, ar fi redus mult dependența Rusiei de Ucraina ca țară de tranzit, i-ar fi permis lui Putin să acționeze mai liber în Europa de Est și ar fi făcut ca Germania să fie și mai dependentă de Rusia.

O acțiune mai hotărâtă din partea UE ca răspuns la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, încă din 2014 ar fi putut împiedica lucruri mai grave să se întâmple. Membrii est-europeni ai UE și ai NATO, precum Polonia și Statele baltice, și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la propria lor securitate. Acestea au avertizat de timpuriu faptul că nu se poate avea încredere în liderul Rusiei, Vladimir Putin, și că lucrurile trebuie să fie tratate cu mult mai mult realism. Abordarea UE față de guvernul tot mai autoritar și agresiv al Rusiei a rămas însă în mare parte aceeași. Nici măcar atentatele demente la viețile unor foști agenți și critici ai regimului, unele chiar pe teritoriul UE, sau războiul continuu din estul Ucrainei, cu numărul tot mai mare de victime, nu au dus la o schimbare fundamentală de curs.

În ultimele săptămâni, după ce multe mii de oameni și-au pierdut viața, după ce orașe ucrainene altădată vibrante au fost devastate de bombardamente și lovituri aeriene și după ce însăși existența Ucrainei ca țară independentă a ajuns să fie pusă în joc, eșecul catastrofal al politicilor europene și germane privind Rusia a devenit evident. La trei zile de la începerea războiului, la 27 februarie 2022, cancelarul Olaf Scholz a anunțat o schimbare drastică în abordarea guvernului său față de Rusia. El a anunțat un set de măsuri „fără precedent”, printre care interzicerea accesului băncilor rusești la SWIFT și trimiterea de arme letale în Ucraina.

A fost o schimbare binevenită. Doar că, în zilele următoare, s-a dovedit că excluderea băncilor rusești din SWIFT va fi doar parțială. Mai rău, Germania și alte țări membre ale UE continuă să cumpere cantități mari de energie rusească. Aceasta în ciuda faptului că veniturile masive ale Rusiei din aceste exporturi ajută la finanțarea regimului tot mai terorist al lui Putin și a războiului său deschis de cucerire în Ucraina.

Între timp, armata rusă recurge la tactici similare cu cele folosite în timpul celui de-al doilea război cecen din 1999-2009 și cu cele utilizate în intervenția Moscovei din războiul civil sirian în 2015: bombardardamentul zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, inclusiv a spitalelor, școlilor și cimitirelor; încălcarea acordurilor privind coridoarele umanitare; împușcarea civililor care încearcă să fugă; precum și uciderea oamenilor din spațiile publice și din clădiri cu mortiere, rachete și bombe.

Există riscuri suplimentare, cu totul noi. Numărul uriaș de refugiați care au pătruns în UE din Ucraina după numai trei săptămâni este fără precedent. Centralele nucleare din Ucraina și infrastructura din jurul acestora s-au transformat în câmpuri de luptă și obiecte de ocupație. Un incident legat de război la una dintre aceste centrale nucleare ar putea, în cel mai rău caz, să ducă la consecințe care să le depășească pe cele ale dezastrului de la Cernobîl din 1986.

Poporul ucrainean se apără cu vitejie pe sine și țara sa. Rezistența lor eroică a zădărnicit planul inițial de invazie al Rusiei, crescând costurile și durata acestuia cu mult peste ceea ce Kremlinul calculase inițial. Cu toate acestea, Ucraina nu are mult timp la dispoziție pentru a aștepta ca sancțiunile occidentale impuse în prezent să intre în vigoare. Insistând să continue să importe petrol și gaze naturale rusești, guvernul german îi permite Rusiei să continue să obțină venituri enorme din exporturile sale de energie. Prelungește astfel războiul și contracarează sancțiunile deja adoptate și impuse de Occident. În plus, acest comportament pune Berlinul în conflict cu „responsabilitatea istorică” față de țările fostei Uniuni Sovietice pe care germanii și-au asumat-o după ce au devastat Belarus și Ucraina în cel de-al Doilea Război Mondial.

Destinul tragic și incert al Ucrainei ar trebui să fie un motiv suficient pentru un angajament mai intens din partea Germaniei și al UE. Dincolo de asta, a nu-l lăsa pe Putin să reușească în politica sa revanșardă imperială este în interesul vital al întregii Europe. Comerțul și prosperitatea comună se pot dezvolta doar într-un mediu stabil și pașnic. A permite cucerirea Ucrainei de către Putin ar putea duce la mai multe agresiuni împotriva altor țări vecine neintegrate, precum Moldova și Georgia, ceea ce ar destabiliza și mai mult continentul european.

Politicile germane și ale UE față de Europa de Est trebuie să se concentreze mai mult decât până acum pe sprijinirea Ucrainei pentru a supraviețui astăzi, în loc să ia măsuri care probabil că vor avea efect doar peste câteva săptămâni sau luni. Egoismul lipsit de viziune al Germaniei în efortul comun al Europei de a rezista agresiunii lui Putin trebuie să înceteze. Toate măsurile disponibile pentru a crește prețul acestui război pentru Federația Rusă trebuie să fie luate acum. Acestea includ:

– sancțiuni asupra tuturor băncilor rusești și interzicerea completă a Rusiei din sistemul de plăți SWIFT;

– oprirea completă a achiziționării de petrol, gaze naturale sau alte mărfuri din Rusia;

– izolarea Rusiei și interzicerea accesului în țările UE pentru membrii guvernului rus, precum și pentru membrii elitei apropiate regimului;

– confiscarea fondurilor și a proprietăților aparținând oligarhilor ruși sau întreprinderilor apropiate regimului lui Putin;

– excluderea Rusiei de la toate evenimentele sportive, culturale și sociale internaționale;

– sprijin pentru economia, statul și apărarea Ucrainei;

– aprovizionarea Ucrainei nu doar cu armament ușor și defensiv, ci și cu armament greu și anumite arme ofensive, cum ar fi sisteme antiaeriene mai mari, avioane de luptă adecvate, nave de război, vehicule militare etc. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro