„Pacienții nu știu, iar medicii și spitalele nu vor”. De ce spitalul e obligat să îți dea banii înapoi dacă te trimite să îți cumperi medicamente în timpul internării, dar nu ți-i decontează niciodată

Mulți dintre noi s-au aflat în situația de a fi internați în spital sau de a avea o rudă sau o persoană apropiată internată, iar pe perioada spitalizării, am fost nevoiți să cumpărăm medicamente și materiale sanitare din afara spitalului sau să efectuăm și să plătim investigații medicale în afara spitalului, în privat. Procedura este legală, însă cu o condiție-cheie, pe care puțini pacienți o cunosc și care, în majoritatea cazurilor, nu se respectă: spitalul are obligația să deconteze pacientului toate aceste cheltuieli făcute în afara unității medicale pe perioada internării.

„Vorbim despre o zonă gri. Pacienții nu prea își cer drepturile din lipsă de informație. Normal ar fi ca, în cazul în care în spital sunt lucruri care lipsesc și pe care trebuie să ți le cumperi tu, medicul să îți dea prescripție, cu parafă. Dar de obicei, în spital ți se scriu pe un bilețel produsele, iar tu, cu bilețelul acela, te duci și îți cumperi ce ai nevoie. Ei scriu ca o recomandare: ai nevoie de următoarele lucruri. Neavând un document cu parafă, tu, ca pacient, nu poți să mergi să îți recuperezi banii”, explică pentru HotNews.ro Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România.

Obligația spitalului de a deconta toate cheltuielile cu medicamente, materiale sanitare sau investigații medicale făcute în afara spitalului pe perioada internării este prevăzută atât în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – cea mai importantă lege ce reglementează funcționarea sistemului sanitar din România – cât și în Contractul cadru al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ce reglementează serviciile medicale decontate de statul român – atât în contractul cadru aflat în vigoare în acest moment, cât și în noul contract, care urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 iulie.

„La rândul lor, pacienții, chiar dacă ar ști toți de această prevedere, nu prea ar avea ce să facă. Evident că pacientul nu se poate certa cu medicul pentru a primi rețetă cu parafă. Medicul îi va spune: „Nu îți dau! Dacă îți cumperi, bine, dacă nu, tot bine!” ”, mai spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Obligația decontării de către spitale a cheltuielilor medicale făcute în afara spitalului pe perioada internării, prevăzută în lege

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – cea mai importantă lege ce reglementează funcționarea sistemului sanitar din România – prevede obligativitatea decontării de către spital a cheltuielilor cu medicamente, materiale sanitare sau pentru investigații medicale efectuate în afara spitalului pe perioada internării:

• Art. 230

• (1) Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de contractul-cadru şi normele sale de aplicare.

• (2) Asiguraţii au următoarele drepturi:

• e) să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul-cadru.

La medic / Foto: Motortion | Dreamstime.com

Și Contractul cadru al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – ce reglementează serviciile medicale decontate de statul român – prevede obligativitatea decontării de către spital a acestor cheltuieli. Vorbim atât despre Contractul cadru aflat în vigoare în acest moment, cât și despre cel care va intra în vigoare la 1 iulie 2023:

• Art. 99

• (1) Spitalele sunt obligate să suporte din suma contractată pentru furnizarea de servicii medicale spitaliceşti pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare continuă şi în regim de spitalizare de zi şi, după caz, din sumele corespunzătoare contribuţiei personale a asiguratului, toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv cheltuielile din secţiile/compartimentele de ATI – structuri care nu internează/externează direct cazuri, precum şi pentru medicamente – în limita listei prezentate la contractare, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice, precum şi toate cheltuielile necesare pentru situaţiile prevăzute la art. 98 lit. a), b) şi c), cu excepţia:

• a) medicamentelor şi materialelor sanitare, pentru afecţiunile din programele naţionale de sănătate;

• b) dispozitivelor medicale şi serviciilor de tratament şi/sau diagnostic pentru unele afecţiuni din programele naţionale de sănătate.

• (2) În situaţia în care asiguraţii, pe perioada internării în spitalele publice, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secţia în care aceştia sunt internaţi, suportă cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile prezentului contract-cadru, spitalele rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraţilor.

• (3) Rambursarea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) reprezintă o obligaţie exclusivă a spitalelor publice şi se realizează numai din veniturile acestora, pe baza unei metodologii proprii aprobate prin decizie a conducătorului instituţiei.

• (4) Unităţile sanitare care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi autorizate de Ministerul Sănătăţii sunt obligate să suporte pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente – în limita listei prezentate la contractare -, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice, cu excepţia medicamentelor şi materialelor sanitare pentru afecţiunile din programele naţionale de sănătate.

Această prevedere se aplică şi centrelor de sănătate multifuncţionale pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare de zi.

De ce nu se respecta legea în spitale?

Cu toate că legea este clară, nimeni nu pare să o respecte în România. Principalele cauze – pacienții nu prea știu despre ea, iar medicii și spitalele, care cu siguranță știu, nu prea vor.

„Vorbim despre o zonă gri. Pacienții nu prea își cer drepturile din lipsă de informație. Normal ar fi ca, în cazul în care în spital sunt lucruri care lipsesc și pe care trebuie să ți le cumperi tu, medicul să îți dea prescripție, cu parafă. Dar de obicei, în spital ți se scriu pe un bilețel produsele, iar tu, cu bilețelul acela, te duci și îți cumperi ce ai nevoie. Ei scriu ca o recomandare: ai nevoie de următoarele lucruri. Neavând un document cu parafă, tu, ca pacient, nu poți să mergi să îți recuperezi banii”, explică Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România, pentru HotNews.ro.

„Nici pacienții nu prea știu de chestia asta, cei mai mulți dintre ei, și chiar dacă ar ști, nu le dă nimeni această prescripție cu parafă, pentru că asta ar însemna să stea spitalul să plătească acei bani, pe care oricum nu îi are. Este cu dus-întors”, subliniază Radu Gănescu.

Radu Gănescu, președntele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România

În schimb, medicii știu, de regulă, despre acest lucru, dar evită să îl spună pacienților, arată președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice: „Mai este și partea a doua: medicii, în general, știu despre acest lucru, dar nu le spun pacienților. Acum, nu putem să ne așteptăm să vină președintele țării sau președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să spună acest lucru. Ar trebui să îl spună medicul. Tot așa cum îți spune de ce ai nevoie să cumperi, la fel ar trebui să îți spună li de faptul că, uite, poți merge să îți recuperezi banii. Ține foarte mult de medici, dar medicii nu o fac din cauză că, cel mai probabil, aceasta este recomandarea managerilor și a șefilor de secții. Medicilor le place acest sistem, atâta timp cât nu schimbă nimic la el. Aceasta este realitatea.”

La rândul lor, pacienții, „chiar dacă ar ști toți de această prevedere, nu prea ar avea ce să facă. Evident că pacientul nu se poate certa cu medicul pentru a primi rețetă cu parafă. Medicul îi va spune: „Nu îți dau! Dacă îți cumperi, bine, dacă nu, tot bine!” ”, adaugă Radu Gănescu.

Concluzia președintelui celei mai mari asociații de pacienți din România: „Suntem mereu puși în astfel de situații pentru că întreg sistemul medical a fost lăsat așa, la modul „descurcă-te!”. Dar nu ar trebui să fie cu „descurcă-te”, ci ar trebui să îmi dai tu, de la cap la coadă.”

Și, chiar și în situația în care pacienții ar ști și ar fi lăsați să își primească înapoi banii cheltuiți în afara spitalului, procesul tot ar fi foarte greoi și, cel mai probabil, mulți ar renunța pe drum, punctează Radu Gănescu: „Chiar și dacă ai recupera acești bani, ar trebui să umbli pe la manager, pe la casieria spitalului, să îi primești peste 30 de zile, lucru care iarăși nu este normal. Nu este normal să pui pacientul pe drumuri.”

Singurul ministru al Sănătății care a vorbit public în ultimii ani despre această problemă

Nu doar medicii, dar nici autoritățile nu vorbesc despre această lege și despre drepturile pacienților.

Singurul ministru al Sănătății care a vorbit public despre această problemă, chiar de mai multe ori, a fost Sorina Pintea. Se întâmpla în anul 2018.

„Legea spune că, dacă pacientul este internat în spital, spitalul trebuie să îi asigure tot. Dacă cumva nu are în acel moment pe stoc (medicamente etc.) sau se întâmplă ceva, atunci pacientul vine cu chitanța și spitalul este obligat să îi dea banii înapoi pacientului, dacă acel medicament făcea parte din procesul lui de îngrijire”, declara în februarie 2018 Sorina Pintea, într-o conferință de presă la Ministerul Sănătății.

Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății

„Orice medicament pe care pacientul îl consumă în timp ce este în spital trebuie să fie consemnat în foaia de observație. Se consemnează medicamentele date de spital, iar pentru pacienții cronici – spre exemplu pacientul cu diabet, care vine de acasă cu medicația, pentru că i-o prescrie medicul specialist – el se internează în spital, dar, pe timpul spitalizarii, i se termină pastilele. Spitalul trebuie să îi acorde diferența de pastile, dar, totodată, să consemneze câte pastile a luat el când a venit de acasă. Este o obligație. Eu vă spun care este procedura aplicată în unele spitale: pacientul vine, face o cerere de decontare, se trimite la partea financiară, care cere foaia de observație, ca să vada dacă acel serviciu medical a fost trecut în foaia de observație”, explica în 2018 Sorina Pintea, la acea vreme ministrul Sănătății.

Întrebată și dacă la Spitalul Județean din Baia Mare, unde fusese manager, au fost decontate astfel de cereri ale pacienților, Sorina Pintea a răspuns „da”. Ea mai preciza atunci că în anul 2016, la spitalul pe care îl condusese s-au înregistrat câteva astfel de cazuri, iar în 2017 niciunul.