Parintele Evghenie Hulea, calugarul-partizan din grupul Paragina

A intrat de tanar in viata monahala si s-a preotit. Prigonit de regimul comunist, parintele Evghenie Hulea ia calea muntilor si lupta alaturi de grupul de partizani Paragina. Arestat, face ani grei de temnita, este eliberat si rearestat apoi pentru ca a continuat sa lupte impotriva regimului. Este torturat cu bestialitate pana cand este ucis. Pr. Roman Braga, convins de parintele Hulea sa se calugareasca, avea sa declare despre acesta ca „este o figura de Pateric”.

Pr. Ilie Lacatusu (1) ; Valeriu Gafencu (2); Elisabeta Rizea (3); Nicolae Ciolacu (4); Mircea Vulcanescu (5); Pr. Gherasim Iscu (6); Pr Ioan Negrutiu (7); Dumitru Bordeianu (8); Costache Oprisan (9); Ep. Ioan Suciu (10); Marieta Iordache (11); Monseniorul Ghika (12); Andrei Ciurunga (13); Traian Trifan (14); Cardinalul Alexandru Todea (15); Gheorghe Jimboiu (16); Monahul Pimen Barbieru (17); Spiru Blanaru (18); Ion Flueras (19); pr. Dumitru Iliescu Palanca (20); Radu Gyr (21); Vasile Militaru (22); Virgil Maxim (23); Traian Braileanu (24); Pr Evghenie Hulea (25)

De tanar in manastire

S-a nascut la 17 ianuarie 1906. A intrat de tanar in viata monahala, dupa vocatia pe care o avea. A fost calugar mai intai la schitul Sihastru, apoi la Musunoaiele. Aici devine staret. Dovedindu-si ravna si grija pentru viata manastireasca, pentru ca biserica cea veche de la Musunoaiele nu mai putea fi utilizata pentru cult, staretul Evghenie Hulea a construit intre 1930-1936 o noua biserica (dar care va fi demolata in anii ‘80).

Dovedindu-si vrednicia nu numai ca gospodar, a fost hirotonit la data de 9 august 1935, putandu-L sluji pe Dumnezeu in chip desavarsit la Masa Sfantului Altar.

Ajutator al grupului vrancean de rezistenta condus de fratii Paragina

Dupa incheierea razboiului mondial, noul regim comunist instalat il acuza pe Pr. Evghenie Hulea ca: „in 1945 a adapostit prizonieri germani, ajutandu-i cu alimente”; iar impreuna cu Emilian Nichifor, diacon tot la Musunoaiele „a gazduit si ajutat elemente legionare fugite in munti”.

In „dosar de actiune individuala”, intocmit de Securitate la 16.02.1958 (cf. Arhiva CNSAS, dosar penal, I 2810, f.1), la punctul „viciile de care este predominat” se precizeaza: „fara vicii”.

Tavalugul bolsevic maturand totul in calea lui, romanii s-au vazut nevoiti – ca de atatea ori in istorie – sa ia calea codrului. In zona Vrancei cel mai cunoscut grup de rezistenta este condus de fratii Paragina. Acesta este grupul cu care Parintii de la Musunoaiele intra in contact, implinindu-si datoria de romani iubitori de neam si tara.

In „Franturi din viata unui partizan”, Ion Paragina marturiseste: „In vara aceea (1948 – n.n.), am stabilit doua puncte prin care puteam fi aprovizionati cu alimente: schitul Musunoaiele si schitul Brazi, respectiv prin staretul Evghenie Hulea si staretul Teodosie Filimon”.

In toamna anului 1949 printre cei arestati de regimul de teroare bolsevic se numara si staretul Evghenie Hulea si ierodiaconul Emilian Ilie Nichifor de la schitul Musunoaiele. In anchete, Securitatea dorind sa obtina informatii legate de actinuile de rezistenta armata, facea presiuni asupra Parintelui care, ca sprijinitor dar si ca duhovnic al unor luptatori, ar fi trebuit sa cunoasca si cele mai ascunse cute ale sufletui acelora si il invinuia ca nu a divulgat autoritãtilor tainele partizanilor care ii fusesera incredintate prin spovedanie.

„Taica, ce intra sub patrafir numai Dumnezeu stie”.

Monument ridicat in cinstea fostilor detinuti politici de catre AFDPR Galati Foto: Hotnews

Aflat in inchisoare, parintele Hulea spunea cu constiinta curata: „Taica, ce intra sub patrafir numai Dumnezeu stie”. In 11.06.1950 este condamnat prin sentinta nr. 814/1950 a Tribunalului Militar Galati, la 8 ani inchisoare corectionala, 40.000 lei amenda corectionala, 1 an interdictie, 3.000 lei cheltuieli de judecata, pentru ca: „a sprijinit activitatea clandestina a «bandei Paragina, banda cu caracter legionar»”.

Astfel, Dumnezeu a randuit ca Parintele Evghenie Hulea sa se afle intre preotii Bisericii care aveau sa-i intareasca pe ceilalti intemnitati chiar cu pilda propriei lor vieti. Iar randuiala calugareasca a monahilor intemnitati nu va fi lepadata dupa gratii, ci va fi impartasita celorlalti frati de suferinta. Dupa marturia Parintelui Roman Braga, intalnirea sa la Canal cu Parintele Evghenie Hulea – despre care afirma ca este „o figura de Pateric” – va fi decisiva pentru hotararea de a se calugari.

O scurta perioada de libertate

Este pus in libertate in 1953. Nu se resemneaza intr-o tara supusa unei crunte prigoane, ci continua sa intretina relatii cu o serie de persoane considerate „elemente dusmanoase” luptand impotriva comunismului.

Presat de tortionari sa dezvaluie spovedania detinutilor, parintele Hulea spunea: „Taica, ce intra sub patrafir numai Dumnezeu stie”.

Fiind suspectat ca desfasoara o activitate legionara, i se deschide un „dosar de actiune individuala”, la 16.02.1958 (cf. Arhiva CNSAS, dosar penal, I 2810, f.1). Scopul deschiderii dosarului este de a stabili care este „activitatea clandestina legionara pe care o desfasoara eventual in prezent; care sunt legaturile cu elementele legionare eliberate din penitenciar si in ce constau acestea; formele si metodele de actiune folosite de acesti oameni”.

Foarte interesant este faptul ca in respectivul dosar, la fila 27, la punctul „viciile de care este predominat” se precizeaza: „ fara vicii”. Din acelasi dosar aflam ca intre cei care au semnat note informative impotriva lui (Neacsu Ion, Coman Vasile) se afla si Merlusca Olimpia. Aceasta era cazata gratuit la Musunoaiele deoarece suferea de TBC, si acolo a fost recrutata ca informatoare.

Morminte dragi, lumina vie…(Radu Gyr) Foto: Hotnews

O noua arestare. Torturat pana la moarte.

Strangandu-se probe la dosar, este iarasi retinut. In timpul anchetei de la Securitatile din Focsani si Galati este torturat pana lamoarte. Se muta la Domnul pentru a-si afla odihna in data 23 octombrie 1962. Este inmormantat in comuna Pufesti, jud. Vrancea

Dosarul nu a fost finalizat, ci a fost inchis la data de 19.08.1963 si clasat la arhiva sectiei „C” a Regiunii MAI Galati, intrucat cel in cauza decedase…