Sari direct la conținut

Pediatru: „Un aport adecvat de calciu în anii de creștere este crucial pentru o dezvoltare sănătoasă”.  Ce cantitate este necesară pentru copii, pe vârste

HotNews.ro
Surse naturale de calciu sunt laptele și produsele lactate, brânza, soia, tofu, alunele, semințele de floarea-soarelui, sardinele, fasolea uscată, varza, dar și alimentele fortificate. FOTO: Shutterstock
Surse naturale de calciu sunt laptele și produsele lactate, brânza, soia, tofu, alunele, semințele de floarea-soarelui, sardinele, fasolea uscată, varza, dar și alimentele fortificate. FOTO: Shutterstock

Pe măsură ce copiii cresc, au nevoie de calciu, un mineral esențial pentru oase puternice și dinți sănătoși. Nevoia atinge un maximum între 9 și 18 ani. O cantitate insuficientă de calciu primită în acest interval va duce, în timp, la apariția osteoporozei și a altor probleme de sănătate. Printre cele mai bune surse naturale de calciu se numără laptele și produsele lactate, brânza de toate tipurile, soia, tofu, alunele, semințele de floarea-soarelui, sardinele, fasolea uscată, varza, dar și alimentele fortificate.

Calciul este cel mai abundent mineral din organism, cântărind aproape un kilogram și jumătate din greutatea corporală, potrivit National Institutes of Health – Institutelor Naționale de Sănătate – din cadrul Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al SUA.

Acest mineral are un rol esențial în dezvoltarea oaselor și a dinților la copii, subliniază dr. Erika Zach, medic specialist pediatru. „Este vital pentru creșterea și mineralizarea  – întărirea – sistemului osos, care atinge maturitatea în jurul vârstei de 20 de ani. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 99% din calciu este stocat de organism în oase și dinți, ceea ce face ca acesta să fie un element esențial pentru sănătatea copiilor. Un aport adecvat de calciu în anii de creștere este crucial pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă”, atrage atenția specialistul.

La tinerețe, corpul stochează calciu

Nevoia de calciu a organismului atinge un maximum între 9 și 18 ani, informează healthychildren.com. Iar orice deficit înregistrat în această perioadă va avea repercusiuni mai târziu în viață. Atunci când suntem tineri, corpul are capacitatea de a stoca acest mineral în oase, dar, pe măsură ce îmbătrânim, această capacitate se pierde. Un copil devenit un adult tânăr va avea o densitate osoasă maximă, după care organismul, pe măsură ce îmbătrânește, va începe să retragă calciu în principal din aceste stocuri.

Calciul nu lucrează singur însă în organism. Împreună cu magneziul ajută la sănătatea cardiovasculară și la eliberarea hormonilor care reglează multe funcții în organism. Pe lângă fosfor și magneziu, un organism în creștere are nevoie și de alți nutrienți precum vitamina D – necesară pentru absorbția calciului –  și vitamina K – care ajută la oprirea sângerărilor și menținerea oaselor sănătoase.

Așadar, calciul este esențial pentru contracția musculară, coagularea sângelui, funcționarea inimii și transmiterea impulsurilor nervoase, punctează dr. Erika Zach: „În acest fel, calciul nu doar că susține structura fizică a corpului, dar contribuie și la buna funcționare a acestuia.”

Efortul fizic are și el un rol important. Efectuarea regulată a exercițiilor fizice cum ar fi mersul pe jos, alergarea, săriturile, tenisul, baschetul sau fotbalul ajută la construirea oaselor puternice. Iar atunci când copiii fac aceste activități în aer liber, organismul lor produce vitamina D.

Cantitățile zilnice recomandate

Cantitatea zilnică necesară de calciu depunde de vârstă și sex. Astfel, pentru bebelușii până la șase luni, cantitatea recomandată este de 200 de miligrame, în timp ce pentru cei între șapte luni și un an, cantitatea crește la 260 de miligrame pe zi.

Copiii între unu și trei ani au nevoie de 700 de miligrame de calciu pe zi, cantitate care crește la 1.000 de miligrame, pentru cei cu vârste între patru și opt ani. Pentru segmentul de vârstă 9 – 18 ani cantitatea recomandată este de 1.300 de miligrame, în fiecare zi.

Adulții au nevoie de 1.000 de miligrame zilnic de calciu, cu mențiunea că femeile trecute de 50 de ani trebuie să suplimenteze cantitatea cu încă 200 de miligrame, în fiecare zi, în total 1.200 de miligrame.

Totodată, cantitatea recomandată pentru femeile însărcinate este de 1.000 de miligrame, în fiecare zi, în timp ce pentru gravidele adolescente este de 1.300 de miligrame.

”Pentru a asigura un aport adecvat de calciu, este important ca alimentația copiilor să includă produse lactate, pește, legume cu frunze verzi și cereale fortificate”, susbliniază dr. Erika Zach.

Totodată, alimentația ar trebui să includă și alte vitamine și minerale care ajută la absorbția calciului, cum ar fi vitamina D. „Aceasta poate fi obținută prin expunerea la soare și din consumul de pește și ouă. Așa cum am spus, o sursă importantă de calciu sunt lactatele, totuși trebuie reținut că un consum excesiv de lapte de vacă, adică mai mult de 500 de mililitri pe zi după vârsta de un an poate favoriza apariția anemiei sau a obezității”, atrage atenția medicul pediatru.

Potrivit Dietary Guidelines for Americans 2010 – Ghidurilor alimentare pentru americani 2010 – copiii cu vârste între doi și trei ani ar trebui să bea două căni de lapte pe zi, în timp ce aceia între patru și opt ani, două căni și jumătate. Copiii de nouă ani ar trebui să consume trei căni de lapte pe zi.

Pentru copiii cu intoleranță la lactoză, laptele de soia și alimentele îmbogățite cu calciu pot fi alternative bune, dar și brânzeturile și iaurturile, lactoza fiind la acestea din urmă în mare parte descompusă.

Semnele lipsei de calciu la copii

Dacă un aport suficient de calciu în copilărie poate ajuta la prevenția unor boli mai târziu în viață, deficitul de calciu în anii de creștere fragilizează oasele ducând la apariția osteoporozei, la maturitate.

Rahitismul – boală care se manifestă prin oase moi și deformate – este deseori asociat cu o deficiență severă de calciu în organism secundară deficitului de vitamina D3”, mai spune dr. Zach.

Tulburările de creștere, durerile osoase, crampele musculare, problemele dentare, convulsiile, crizele de tetanie (spasme musculare) pot fi tot atâtea semne ale lipsei de calciu. La acestea se adaugă iritabilitatea crescută, pielea uscată și unghiile fragile, problemele de concentrare, agitația, oboseala, insomnia sau chiar depresia.

O alimentatie echilibrată este cheia prevenirii deficitului de calciu, subliniază medicul pediatru: ”Aceasta ar trebui să includă și alte vitamine și minerale care ajută la absorbția calciului, cum ar fi vitamina D, care poate fi obținută prin expunerea la soare și consumul de pește și ouă. Vitamina D este necesară pentru absorbția calciului, iar suplimentarea vitaminei D se va face și după vârsta de 2 ani, din luna septembrie și până în luna aprilie, inclusiv.”

Specialistul îi sfătuiește pe părinți să nu administreze suplimente de claciu sau alte vitamine fără indicație medicală: ”În lipsa unei carențe, suplimentarea calciului nu este indicată. Nu uitați de necesitatea monitorizării creșterii și dezvoltării copilului de către medicul pediatru. Un examen medical amănunțit, însoțit de teste de sânge, poate determina nivelul de calciu din organism și poate ajuta la identificarea unei eventuale deficiențe”, conchide dr. Erika Zach.

INTERVIURILE HotNews.ro